Vineri, în ultima zi a summitului NATO din Țara Galilor, NATO a aprobat înfiinţarea unui comandament militar în România şi un plan de a interveni rapid în apărarea oricăreia dintre ţările membre, în caz de agresiune din partea unui alt stat. Astfel, prezența NATO, aeriană, terestră și navală, va fi permanentă pe flancul estic al Alianţei, adică şi în România. Forţa rapidă de intervenţie va număra patru mii de militari, ce vor fi gata oricând să fie trimişi în orice colţ de lume, în cel mult cinci zile. Cartierul general al acestei forţe de intervenţie rapidă va fi în Polonia, iar patru centre de comandă vor fi stabilite în statele aliate din est. Aceste centre vor fi folosite în scopuri logistice, pentru misiuni de recunoaştere şi planificare. Președintele Băsescu a declarat vineri, la încheierea summitului NATO, că ”în documentele adoptate la reuniune România figurează ca făcând oferta pentru a găzdui un comandament NATO, dar se știe că acesta va fi pe teritoriul României”.

Presa germană scrie că în fiecare centru vor opera între 300 şi 600 de angajaţi, personal multinaţional. Toate aceste decizii au fost luate în contextul în care, aşa cum remarca secretarul general al NATO, trăim vremuri tulburi. Rusia a fost desemnată o ameninţare, în contextul celor întâmplate în ultimele luni în Ucraina, nu departe de frontiera estică a Alianţei. Implementarea acestui plan va începe imediat, rămâne de văzut unde vor fi situate unităţile de primire. Până acum, ţările baltice, Polonia şi România şi-au exprimat dorinţa de a găzdui astfel de unităţi de primire, a declarat secretarul general al NATO.

MAREA NEAGRĂ, IMPORTANTĂ PENTRU SECURITATEA EUROATLANTICĂ Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri seară, după summitul NATO, că Marea Neagră este evidenţiată în documentele reuniunii ca având o importanţă deosebită pentru securitatea euroatlantică, acesta fiind un obiectiv al României care a fost atins. ”În susţinerea acestui obiectiv, am argumentat cu cercul de conflicte îngheţate din jurul Mării Negre”, a spus preşedintele Băsescu. El a menţionat că România a susţinut că aceste conflicte îngheţate pot fi activate pe rând sau concomitent. Băsescu a adăugat că ţările din zona Mării Negre sunt partenere ale NATO, a căror destabilizare poate avea consecinţe în legătură cu statele membre ale Alianţei din flancul estic.

Premierul Victor Ponta a declarat vineri, la Constanța, că, ”prin decizia NATO ca în țara noastră să se înființeze un comandament regional al Alianței Nord-Atlantice, România a obținut garanția că nu va fi niciodată singură la granița de est a Alianței”. Potrivit acestuia, următorul obiectiv este ca, în primul rând, și R. Moldova să fie o țară la fel de sigură ca România. ”Categoric, noi ne îndeplinim partea noastră de atribuții, dar aici este vorba de un efort colectiv, în care nu dau banii doar România sau SUA. Toată lumea participă, pentru că știți cum este... trăim într-un bloc și toți vrem să avem un paznic, normal că plătim toți pentru el. Așa se întâmplă și în NATO, fiecare participă la efortul respectiv. Important este că nu ești singur și să înțelegem că așa trebuie să lucrăm de fiecare dată când este vorba de interesul României”, a precizat Victor Ponta.

UN ATAC CIBERNETIC POATE DETERMINA UN RĂSPUNS MILITAR Liderii NATO au stabilit vineri că un atac cibernetic de amploare asupra unui stat membru poate fi considerat un atac împotriva întregii Alianțe, având potențialul de a declanșa un răspuns militar. Decizia în acest sens marchează o extindere a competențelor NATO, reflectând noile amenințări care pot bloca funcționarea unor infrastructuri critice, a sistemelor financiare sau a unui guvern, fără să se tragă niciun foc. ”Astăzi, declarăm că apărarea cibernetică se înscrie în misiunea centrală a NATO de apărare colectivă”, a afirmat Rasmussen în conferința de presă din ultima zi a summitului de la Newport.

În 2007, amintește Reuters, o serie de atacuri cibernetice au paralizat mare parte din activitățile din Estonia, stat membru NATO, pe fondul unei dispute legate de mutarea unui monument de război din epoca sovietică. Majoritatea experților occidentali au suspectat că responsabilitatea pentru acele atacuri îi revine Kremlinului, deși Rusia a negat acest lucru.

FĂRĂ DREPT DE VETO Secretarul general al NATO a dat asigurări, vineri, că nicio țară terță nu are drept de veto în ce privește politica de extindere a Alianței. ”Ușile NATO rămân deschise. Fiecare țară va fi evaluată după propriile merite”, a subliniat Rasmussen. El a precizat că liderii celor 28 de state aliate au convenit, de asemenea, asupra unui pachet de măsuri vizând întărirea capacităților de apărare ale Georgiei și impulsionarea pregătirilor de aderare ale acestei foste republici sovietice. Rusia și Georgia au fost implicate, în 2008, într-un scurt război, după ce NATO a stabilit în principiu că fosta republică sovietică din Caucaz, dar și Ucraina vor deveni, într-o zi, membre ale Alianței, notează Reuters.

IRONIE RUSEASCĂ Diplomaţi ruşi au postat fotografii cu tancuri de jucărie pe contul de Twitter al ambasadei Rusiei din Emiratele Arabe Unite, afirmând că ”acestea reprezintă cea mai convingătoare dovadă a NATO cu privire la prezenţa trupelor ruse în Ucraina”, relatează Russia Today în pagina electronică. Mesajul reprezintă un răspuns la publicarea de către NATO a unor imagini din satelit prezentate drept dovada implicării militare a Rusiei în conflictul din Ucraina. Mai multe fotografii date publicităţii la 28 august de NATO arată un convoi militar al armatei ruse în zona Krasnodon din Ucraina.

Un război virtual al hărţilor şi fotografiilor a fost declanşat pe Twitter, la 27 august, după ce Reprezentanţa Canadei la NATO a publicat o hartă pe contul său de Twitter, pe care Rusia apare cu roşu şi cu numele scris mare, iar Ucraina apare cu albastru şi cu menţiunea ”Nu este Rusia”. Imaginea era însoţită de comentariul: ”Geografia poate fi dificilă. Iată un ghid pentru soldaţii ruşi care se pierd şi pătrund accidental în Ucraina”. În replică, delegaţia rusă la NATO a difuzat propria hartă, pe Twitter, în care Crimeea este parte integrantă a Rusiei. ”Pentru a ne ajuta colegii canadieni să recupereze în privinţa noii geografii a Europei”.

CEL MAI OSTIL SUMMIT NATO FAȚĂ DE RUSIA Summitul NATO din Ţara Galilor este cel mai ostil faţă de Rusia din ultimii 20 de ani, atât prin retorica participanţilor, cât şi prin deciziile adoptate, a comentat, vineri, cotidianul rus ”Rossiiskaia Gazeta”. ”Evenimentele din Ucraina au determinat Washingtonul să reanimeze această Alianţă, care până acum se poziţiona oficial ca o entitate politică ce se străduia să nu pună în faţă componenta militară. Statele NATO şi-au redus semnificativ contribuţiile la bugetul Alianţei din anii '90 până în prezent. Dar evenimentele din Ucraina au oferit Washingtonului oportunitatea de a-şi mobiliza partenerii, pentru a-i plasa sub arme şi a-i forţa să plătească pentru a se apăra în faţa unor ameninţări iluzorii provenind din Rusia. Astfel, summitul NATO de joi şi vineri, de la Newport, s-ar putea transforma într-un fel de mobilizare de urgenţă organizată de Casa Albă pentru a reanima componenta militară a Alianţei. Deciziile luate erau în mare deja cunoscute, fără a suferi modificări semnificative. Membrii Alianţei îşi vor exprima sprijinul faţă de preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi vor evoca un ajutor financiar pentru Kiev. Însă o intervenţie a Alianţei în Ucraina este practic exclusă, în pofida apelurilor unor pitici din NATO ca Lituania. În pofida criticilor dure ale NATO faţă de Rusia, nimeni nu intenţionează să intre în război cu această ţară pentru a apăra interesele ucrainene. După cum scrie ”Washington Post”, summitul s-a reunit în contextul unei noi ameninţări, provenind de la un vechi inamic. Rusia a redevenit, deci, un inamic, ceea ce generalii din NATO nici nu încearcă să ascundă. În ultimele decenii, în pofida discursurilor publice privind un parteneriat, Moscova rămânea, oficial, un potenţial inamic pentru comandamentul NATO”, mai scrie ”Rossiiskaia Gazeta”. ”Imediat ce Rusia a început să-şi apere activ interesele geopolitice, ea s-a transformat imediat într-o ameninţare pentru ordinea mondială occidentală planificată de SUA. Iar în Ţara Galilor, membrii NATO au început să se pregătească pentru o invazie rusă imaginară, deşi nu există niciun motiv pentru a consolida activitatea NATO”, potrivit ambasadorului Rusiei la Alianţă.