UCRAINENI DE ORIGINE ROMÂNĂ, MORȚI ÎN RĂZBOI Confruntarea mocnită din Ucraina continuă să facă victime, în ciuda apelurilor lansate din toate colțurile lumii. Conflictul din estul Ucrainei a făcut victime şi în rândul bucovinenilor, spune presa de limba română din Cernăuţi, care precizează că 17 ucraineni de etnie română au murit de la începutul operaţiunii armate. Ieri, un spital din centrul oraşului Doneţk, fieful separatiştilor din estul Ucrainei, a fost atins de un obuz care a provocat moartea unei persoane şi rănirea altor două, au anunţat autorităţile sanitare regionale. O clădire rezidenţială a fost atinsă de un alt tir de obuze, pe o stradă din apropiere, au precizat sursele citate. Conform corespondentei AFP la Doneţk, explozii şi tiruri de armament greu puteau fi auzite în tot oraşul. Ieri, premierul republicii populare Doneţk, proclamată de separatişti în estul Ucrainei, Aleksandr Borodai, şi-a anunţat demisia. Borodai, cetăţean rus, a precizat că s-a alăturat rebeliunii în calitate de ”manager de criză” şi că îi va ceda locul lui Aleksandr Zaharcenko, iar el va rămâne vicepremier.

AVION MILITAR DOBORÂT Un avion de vânătoare al forţelor aeriene ucrainene a fost doborât ieri, în estul Ucrainei, într-o zonă aflată sub controlul insurgenţilor separatişti. Avionul s-a prăbuşit pe un câmp, după ce a fost atins de o rachetă. Pilotul s-a catapultat dar nu există informaţii despre situaţia acestuia. Incidentul a avut loc în zona Jdanivka, situată în apropiere de locul unde pe 17 iulie a fost doborât avionul de pasageri malaezian.

În acest context deloc favorabil, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a sosit ieri la Kiev, pentru a asigura autorităţile ucrainene de susţinerea politică a Alianţei Nord-Atlantice, pe fondul intensificării temerilor privind o posibilă intervenţie a Rusiei în Ucraina. Vizita intervine în contextul preocupării exprimate de NATO privind creşterea prezenţei ruse la frontiera ucraineană. Potrivit Alianţei Nord-Atlantice, numărul militarilor ruşi în zonă a crescut de la 12.000 la jumătatea lui iulie, la 20.000, creând astfel o situaţie periculoasă. NATO se teme că Rusia va utiliza pretextul unei misiuni umanitare sau de menţinere a păcii pentru a trimite soldaţi în estul Ucrainei. Acuzată de occidentali că înarmează separatiştii, Rusia a lansat, luni, manevre militare în apropiere de frontieră, implicând o sută de avioane de luptă, denunţate drept o provocare de Kiev şi Washington. Rasmussen a afirmat la sfârşitul săptămânii trecute că ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei justifică pregătirea unor noi planuri de apărare”.

”Alianţa Nord-Atlantică este pregătită să suplimenteze asistenţa oferită Ucrainei în contextul agresiunii ruse”, a anunțat, ieri, secretarul general NATO, cerând Rusiei să retragă trupele de la frontierele ucrainene. ”Rusia continuă să destabilizeze Ucraina şi să ofere susţinere insurgenţilor separatişti. Prăbuşirea avionului malaezian evidenţiază consecinţele susţinerii acordate de Rusia separatiştilor”, a adăugat secretarul general NATO. ”Îndemnăm în continuare Rusia să retragă toate forţele militare de la frontierele Ucrainei, să oprească traficul de armament şi să exercite influenţă asupra separatiştilor înarmaţi, pentru ca aceştia să depună armele şi să renunţe la violenţă”, a încheiat Rasmussen. Moscova a negat că a suplimentat efectivele militare la frontierele Ucrainei, aşa cum acuză SUA şi Alianţa Nord-Atlantică. ”Aş vrea să le explic oficialilor de la Pentagon şi de la NATO că mutarea a mii de oameni şi echipamente nu este posibilă într-un timp atât de scurt, mai ales că sunt şi observatori OSCE care ar fi remarcat imediat”, a declarat Igor Konacenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

ARMISTIȚIU SUSPENDAT Guvernul ucrainean a decis să suspende armistiţiul decretat în zona prăbuşirii avionului malaezian MH17, în estul Ucrainei controlat de rebeli, după ce experţii internaţionali au încetat căutarea resturilor umane la locul catastrofei. Căutarea resturilor umane la locul prăbuşirii avionului a fost suspendată până la noi ordine, din raţiuni de securitate, a anunţat, miercuri, premierul Olandei, Mark Rutte. Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit pe 17 iulie, în apropierea localităţii Grabovo, la 50 de kilometri de Doneţk, într-o zonă în care au loc confruntări între forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi. Cursa MH17 zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur şi avea la bord 298 de pasageri şi membri ai echipajului. Toate persoanele aflate la bord au murit.