Cîteva anunţuri cu accente electorale, confirmate cu zgîrcenie de preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, privind verificarea unor demnitari, au adus pe scena politică ANI, în plină campanie. Macovei a recunoscut că şapte miniştri ai Cabinetului Boc sînt verificaţi de ANI, patru fiind de la PD-L, doi de la PSD şi un independent. Ministrul Agriculturii, Ilie Sîrbu, a declarat că nu a fost informat oficial despre faptul că ANI ar fi început o anchetă în cazul său sau al altor miniştri din cabinetul Boc. Sîrbu a recunoscut că se vehiculează numele unor miniştri care ar fi anchetaţi de ANI, dar nu există nimic concret. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, singurul demnitar independent din Guvern, susţine că nu a fost informat oficial despre investigaţia Agenţiei în cazul său, precizînd că, dacă erau persoane care se îndoiau că ANI acţionează fără complexe, acum au proba contrară. Ministrul Dezvoltării, democrat-liberalul Vasile Blaga, a declarat, marţi, că ANI s-a autosesizat în cazul său anul trecut, din presă, şi că a pus la dispoziţie toate documentele solicitate, iar în urma verificării i s-a transmis oficial că totul este în regulă. Blaga a arătat că rolul Agenţiei este să verifice sesizările sau să se autosesizeze în legătură cu averea oricărui funcţionar public, astfel că demersul acestei instituţii este unul legitim. Ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, a declarat, marţi seară, că nu ştie nimic oficial despre vreo investigaţie din partea ANI şi nici nu bănuieşte despre ce ar putea fi vorba, adăugînd că, dacă informaţia este adevărată, atunci ANI să-şi facă treaba. La rîndul său, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, ieri, că nu a primit vreo înştiinţare de la ANI, dar a ţinut să precizeze că, aşa cum el trebuie să repare drumuri şi să facă autostrăzi, aşa şi Agenţia trebuie să controleze averile. Vicepremierul Dan Nica a apreciat, ieri, că este normal ca declaraţiile sale de avere să coincidă de la un an la altul, el explicînd că acest lucru se justifică prin faptul că documentele se completează anterior întocmirii declaraţiilor fiscale anuale. Nica mai spus că “declaraţiile noi, cu veniturile fiscale din 2008, se depun în luna mai-iunie, cînd apar declaraţiile fiscale”. Şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a arătat, ieri, că “nu este nicio problemă” că instituţiile statului verifică persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, el făcînd referire la ANI. Verificările iniţiate de ANI în cazul a şapte miniştri reprezintă, în opinia premierului Emil Boc, o procedură de aplicare a legii: “Aplicarea legii, ce să spun?”. Pe de altă parte, potrivit art. 4 din Legea 144/2007 privind ANI, actele întocmite de inspectorii de integritate după începerea verificării fără ca persoana verificată să fie înştiinţată despre declanşarea procedurii de verificare sînt nule de drept. “După începerea verificării, persoana verificată are dreptul să fie înştiinţată despre declanşarea procedurii de verificare şi să ia cunoştinţă de actele şi lucrările dosarului, să fie asistată sau reprezentată de avocat şi să prezinte orice elemente justificative pe care le consideră necesare”, se arată în alineatul 8 al art. 4 din Legea ANI.

Pe de altă parte, surse judiciare au declarat, ieri, că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) face verificări privind conducerea ANI, reclamată de doi foşti angajaţi ai acestei instituţii. În urma plîngerilor formulate în luna martie de fostul inspector de integritate Fănel Burciu şi de fosta secretară a şefului ANI, procurorii anticorupţie verifică modul în care Agenţia a închiriat un apartament în Bucureşti în schimbul sumei de 8.000 de euro. Potrivit surselor, apartamentul ar fi fost închiriat ca centru de pregătire al ANI. Mai mult, sursele susţin că deşi agenţia ar fi plătit suma întreagă, doar jumătate ar fi ajuns la proprietar. De asemenea, procurorii verifică şi modul în care secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a ajuns să ocupe funcţia de la această instituţie. În replică, Horia Georgescu a declarat că plîngerea înregistrată la DNA este împotriva conducerii ANI, formulată de către două persoane “date afară din instituţie şi pentru care ANI a formulat plîngere penală pentru infracţiunile de înşelăciune şi sustragere de înscrisuri”. Şi Cătălin Macovei se confruntă cu o problemă, în sensul că i se aduc acuzaţii conform cărora este administrator al unei societăţii comerciale, lucru incompatibil cu calitatea sa de preşedinte ANI şi care ar fi fost omis din declaraţia sa de interese.