România a avut, în 2006, o dublare a numărului de firme aflate în faliment, de la 3.582 în 2005, la 6.721 în 2006, dintr-un total de 531.000 de firme active, fapt datorat aplicării legii insolvenţei favorabilă creditorilor, sectorul cel mai afectat fiind cel comercial, se arată într-un studiu Coface. Potrivit studiului, sectorul comercial deţine o pondere de 37% din totalul falimentelor, ca urmare a migrării cererii către marii retaileri. Un alt sector economic riscant, atît în România cît şi în Bulgaria, potrivit Coface, este agricultura. Pe de altă parte, piaţa românească cunoaşte o dezvoltare a sectorului construcţiilor, iar sectoarele considerate cu cel mai mic grad de risc de falimente sînt IT-ul, telecomunicaţiile şi intermedierile financiare. Studiul prezintă cele 6.721 de firme aflate în faliment, în reorganizare judiciară sau a căror procedură de faliment a fost închisă din lipsă de active, dosare existente pe rol la 31 decembrie 2006. Dintre acestea, numărul cazurilor de faliment strict deschise este de 3.191. În Bulgaria, dintr-un total de 232.000 de firme active, în 2006 s-au înregistrat 183 de falimente, în scădere faţă de anul 2005 cînd s-au constatat 238 de falimente. În Croaţia, cel mai ridicat număr de falimente se înregistrează în sectorul comercial, cu o pondere de 40,9% din total. Construcţiile ocupă poziţia secundă ca număr de falimente, iar la polul opus se află telecomunicaţiile, sectorul bancar şi turismul.

În Croaţia, în 2006, dintr-un total de 71.000 de firme active, 624 au intrat în faliment. Sectorul construcţiilor este în Ungaria cel mai riscant din punctul de vedere al falimentelor, cu o pondere de 18,4% din total, pe fondul utilizării la scară largă a subcontractării lucrărilor. Din 478.000 de firme active, 9.575 erau în stare de faliment la sfîrşitul anului 2006. În Polonia, rata insolvenţelor este extrem de scăzută, însă experţii de la Coface spun că datele referitoare la numărul falimentelor nu reflectă situaţia reală, întrucît nu există înregistrări ale cazurilor respinse de instanţă. Astfel, dintr-un total de 3,5 milioane de firme active, la finele anului 2006 se înregistrau 576 de falimente. Letonia are o situaţie diferită de celelalte ţări din regiunea studiată de Coface. Astfel, legea insolvenţei are condiţii stricte de declanşare a falimentului. O situaţie negativă este cea referitoare la companiile care activează în industria peştelui. Din 27 de companii exportatoare de peşte, mai mult de jumătate sînt în pragul falimentului, întrucît Rusia a interzis importul produselor din peşte de la anumiţi producători letoni. Din 210.000 de firme active, 654 erau în faliment la finele lui 2006. La nivel regional, rata medie a insolvenţei, ponderată cu numărul de companii active în fiecare ţară este de 0,2%. Primele locuri sînt ocupate de comerţ, construcţii şi agricultură. Se observă, de asemenea, scăderea numărului de falimente în cazul ţărilor care au aderat la UE în 2004, infirmînd astfel previziunile relativ sumbre ale creşterii numărului de falimente în rîndul IMM-urilor.