Reprezentantul Grupului de Iniţiativă pentru înfiinţarea PLD, senatorul Valeriu Stoica, a declarat, ieri, în cadrul dezbaterii privind programul de guvernare al României în perioada post-aderare, că, la ora actuală, există o “carenţă de viziune aupra viitorului ţării', subliniind, totodată, absenţa unui set de valori liberale. Liderul PLD afirmă că formaţiunea pe care o reprezintă lansează o nouă provocare pe scena politică, aceea de a fi „un alt fel de partid” în România şi de a face „o altfel de politică”. În opinia liderului liberal-democrat, România are nevoie, mai mult decît oricînd, de un astfel de partid, mai ales în contextul integrării europene, cel mai mare pericol reprezentîndu-l pierderea identităţii naţionale: „Pentru păstrarea identităţii trebuie să facem faţă competiţiei din UE”. În acest sens el a prezentat cîteva dintre propunerile pe care viitoarea formaţiune politică le va supune dezbaterii. Prima dintre acestea se referă la alegerea între republica parlamentară şi cea prezidenţială. În viziunea PLD, acestă opţiune trebuie să aparţină cetăţenilor României. "A doua opţiune pe care trebuie să o facem este cea între structura bicamerală şi unicamerală a Parlamentului", a explicat el. Pe de altă parte, PLD propune înfiinţarea unei moţiuni de încredere "un fel de asumare a răspunderii" menită să flexibilizeze raporturile dintre Parlament şi Guvern. PLD a mai prezentat o nouă organizarea administrativ-teritorială - marca Gheorghe Flutur - şi o nouă viziune asupra Constituţiei, marca Valeriu Stoica. Referindu-se la rolul agriculturii în programul postaderare, Flutur a subliniat că PLD susţine descentralizarea pe principiul subsidiarităţii, în paralel cu o reorganizarea administrativ-teritorială. Flutur a propus un model de organizare pe regiuni - cu păstrarea integrităţii teritoriale, deci nu pe criterii etnice - care să fie conduse de un guvernator, să aibă o adunarea regională cu rol de Parlament şi consilii regionale, care să se ocupe de partea executivă. Valeriu Stoica a prezentat, practic, acelaşi proiect de revizuire a Constituţiei ca în urmă cu jumătate de an, cînd platforma încă nu exista. El s-a referit la conflictul între Preşedinţie şi Guvern, care ar sta în lacunele din Constituţie. Astfel, şeful statului are legitimitatea cea mai mare, dar nu are posibilitatea de a pune în practică un program, în vreme ce premierul poate, dar este mai departe de populaţie. El a subliniat că este necesară o clarificare a regimului politic - fie prezidenţial, fie parlamentar - opţiunea urmînd să fie aleasă după consultarea populaţiei. Această poziţie a fost susţinută, în vară, de Băsescu şi de liderii PD, cu precizarea că PD s-a exprimat concret în favoarea republicii prezidenţiale. Liderul PLD ar mai dori partajarea chestiunilor de legiferare între cele două Camere, posibilitatea unei mai uşoare demiteri a Guvernului şi a premierului, dar şi o dizolvare mai lesnicioasă a Parlamentului, fie de către premier, fie de către preşedinte.