În perioada 2007-2013 România va beneficia de fonduri structurale în valoare de aprox. 30 de miliarde de euro din partea UE. Aceste fonduri vor fi alocate spre diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumite direcţii de dezvoltare şi măsuri eligibile pentru a primi astfel de finanţări. Fondurile structurale reprezintă instrumente financiare prin care UE acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ) au efectuat, în perioada aprilie-mai 2007, un sondaj cu scopul de a reliefa situaţia IMM-urilor din Româniala 100 de zile de la integrarea în UE. Cercetarea a fost realizată pe un număr de 1.178 de IMM-uri (micro, mici şi mijlocii) din toate ramurile de activitate şi regiunile de dezvoltare. Rezultatele cercetării arată că aderarea României la UE a generat o serie de dificultăţi IMM-urilor româneşti, dintre care cele mai frecvente sînt migrarea forţei de muncă (46,01%), intensificarea concurenţei (44,40%), costurile ridicate ale forţei de muncă (43,89%), cheltuielile cu adaptarea la acquis-ul comunitar (26,49%), protecţia mai strictă a consumatorilor (16,21%), legislaţia de mediu mai severă (14,52%) şi intensificarea controalelor reprezentanţilor adminsitraţiei de stat (13,33%).

Potrivit sondajului, 46,09% dintre IMM-uri intenţionează să acceseze fondurile structurale, în timp ce pentru 53,91% din IMM-uri nu există această intenţie. “Această situaţie demonstrează că este necesară realizarea unui parteneriat eficace între administraţiile naţionale, regionale şi locale, societatea civilă, IMM-uri, unităţi de cercetare-dezvoltare şi altele, ca premisă a absorbţiei cu succes a fondurilor structurale”, a declarat, vineri, preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, la cea de-a 15-a ediţii a Topului firmelor private din România - 2006. Potrivit datelor din sondaj, firmele din regiunea de sud-est (din care face parte şi judeţul Constanţa) înregistrează cel mai mare procent de IMM-uri în care nu există interes pentru fondurile structurale (72,50%). De asemenea, tot în regiunea de sud-est se înregistrează proporţiile cele mai reduse de IMM-uri care indică migrarea forţei de muncă (29,50%), intensificarea concurenţei (21,50%) şi legislaţia mai riguroasă privind mediul (6%), dar consemnează cel mai mare procent de firme în care este evidenţiată problema protecţiei mai stricte a consumatorilor (27%). Totodată, 13% din firmele constănţene chestionate reclamă faptul că regulile de concurenţă sînt prea dure, fiind cel mai mic procent din ţară (la polul opus se situează zona de sud-vest cu 38,54%).