Pierderile fondurilor de pensii fără rentabilitate vor fi suportate de administratori

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Pierderile fondurilor de pensii fără rentabilitate vor fi suportate de administratori

Economie 11 Mai 2009 / 00:00 510 accesări

Administratorii de pensii private ar putea fi obligaţi să acopere pierderile din surse proprii, dacă fondurile acestora nu au atins o rată minimă de rentabilitate, potrivit unui proiect de modificare a legii pensiilor private care va fi înaintat Guvernului pînă la sfîrşitul acestui an. Legea 411/2004 privind fondurile de pensii obligatorii administrate privat (pilonul II) prevede că respectivele fonduri trebuie să asigure o rată minimă de rentabilitate, în caz contrar riscînd să-si piardă autorizaţia. \"Există periode mai dificile în viaţa unei societăţi. De ce să retragi autorizaţia unei societăţi, ca apoi să fie afectată încrederea participanţilor, dacă aceasta nu ajunge la rentabilitatea minimă care urmează să fie stabilită? Acest sistem se aplică deja în alte ţări şi funcţionează. În Bulgaria a fost un caz de genul acesta, administratorul acoperind astfel diferenţa\", a menţionat preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea. El a adăugat că CSSPP are în lucru un proiect de modificare atît a legii pensiilor private obligatorii (Legea 411), cît şi a legii pensiilor private facultative (Legea 204) pentru a aduce modificărila la legislaţia primară. Oancea a subliniat că proiectul va conţine de tot ceea ce a fost considerat eficient pînă în prezent, dar şi prevederi suplimentare. Piaţa pensiilor private obligatorii (pilonul II) a ajuns la active nete de 1,2 miliarde lei (283,9 milioane euro) la sfîrşitul lui martie, în creştere cu 11,68% faţă de luna anterioară, potrivit datelor CSSPP. Comisia va înainta Guvernului şi un proiect de modificare a legii pensiilor private obligatorii (pilon II), care să cuprindă prevederi suplimentare prin care administratorii să poată gestiona cîte trei fonduri cu diferite grade de risc (conservator, mediu şi ridicat). Ideea este ca participanţii să poată să se transfere de la un fond cu un grad ridicat de risc la unul conservator, ambele gestionate de acelaşi administrator. Oancea a explicat că, de exemplu, persoanele de peste 50 de ani ar putea fi transferate la un fond conservator fără să fie măcar întrebate, ca măsură de protecţie.

Taguri articol


12