La începutul lunii ianuarie, când totul părea a fi în ordine la nivelul USL, candidatura separată a celor de la PSD şi PNL la alegerile europarlamentare părea a fi varianta cea mai bună, în condiţiile în care cele două partide îşi păstrau procentele: PSD - 35-36% şi PNL - 22-23%. În numai o lună, preşedintele PNL, Crin Antonescu, prin deciziile luate, a reuşit să ducă partidul la nivelul anului 2000, când liberalii cu greu adunau 15 procente. Se pare că ruperea USL, pentru care românii l-au văzut ca principal vinovat pe Crin Antonescu, a afectat foarte tare PNL. Potrivit unui sondaj al Centrului de Studii şi Cercetări Infopolitic (CSCI), dacă duminică ar avea loc alegeri pentru Parlamentul European, 42% dintre români ar vota cu USD (PSD+PC+UNPR), 14% cu PNL, iar 13% cu PDL. Sondajul a fost realizat în perioada 27-28 februarie 2014, la întrebările sociologilor răspunzând 1.103 de români. Surpriza sondajului nu o reprezintă doar scăderea drastică a liberalilor, ci şi ascensiunea fulminantă a celor de la PMP, care, potrivit CSCI, ar obţine 9% din voturi. Sondajul celor de la CSCI confirmă şi faptul că decizia de a ieşi din USL pune capăt carierei politice a lui Crin Antonescu, care astfel îi îndeplineşte lui Traian Băsescu dorinţa: destrămarea USL. Dacă, până în urmă cu două săptămâni, Crin Antonescu era favorit pentru prezidenţialele din noiembrie 2014, după ieşirea din USL, liderul PNL ajunge pe un loc 6 în preferinţele electoratului. Astfel, într-un eventual tur al doilea al alegerilor prezidenţiale, Crin Antonescu ar pierde într-o confruntare cu Victor Ponta, Călin Popescu-Tăriceanu, Sorin Oprescu şi Mihai-Răzvan Ungureanu. Într-o confruntare cu Isărescu, Ponta, Oprescu şi Tăriceanu, Crin Antonescu ar pierde categoric, cu greu reuşind să adune 28 de procente. O bătălie ceva mai echilibrată, dar de asemenea pierdută, ar avea Antonescu dacă s-ar bate la prezidenţiale cu Mihai Răzvan Ungureanu, lucru care, probabil, nu se va întâmpla niciodată. Cu alte cuvinte, Crin Antonescu îşi poate lua de pe acum „adio“ de la funcţia mult-dorită, cea de preşedinte al României. În aceste condiţii, capcana întinsă de Traian Băsescu liderului PNL a funcţionat perfect din moment ce, cu două luni înainte de europarlamentare, a adus PNL de la 23% la 14%, în timp ce noua progenitură cotrocenistă, PMP, se îndreaptă cu paşi repezi spre 10%.