Sărbătorile de iarnă sînt un prilej foarte bun pentru ca şi politicienii să intre în vacanţă parlamentară după ce de-a lungul sesiunilor parlamentare „s-au spetit” să adopte proiecte de hotărîre sau ordonanţe de urgenţă doar din cînd în cînd. Cu atît mai mult în ultima perioadă cînd din lipsă de cvorum se suspendau adunările. Cei mai mulţi aleşi din poltica actuală preferă să rămînă în atenţia publicului şi să nu se retragă din faţa camerelor de filmat. Ce-i drept, perioada Sărbătorilor este un bun pretext pentru continuarea campaniilor de imagine prin prezenţă obligatorie la diverse acţiuni. De Sărbători, holurile Palatul Parlamentului care în restul zilelor sînt aproape goale, sînt împodobite cu brazi de Crăciun sub care se găsesc şi cadouri pentru copiii care vin să cînte colinde pentru parlamentari. În perioada sărbătorilor, în discursurile oamenilor politici prezenţi la diversele evenimente organizate sînt incluse şi urările tradiţionale de sărbători şi se regăsesc şi cuvinte „cheie” pentru electorat precum familie, linişte, căldură, cadouri, zăpadă. Şi cum nimic nu e întîmplător. Antropologul Vintilă Mihăilescu aminteşte că manifestările de orice fel, în mod special cele de bucurie, sînt un bun prilej de a atrage atenţia iar de aceste ocazii profită din plin politicienii noştrii pentru că au nevoie să rămînă în atenţia potenţialilor alegători. Mihăilescu e de părere că „relaţia dintre putere şi sărbătoare este o relaţie constitutivă”. „Sărbătoarea face parte din exerciţiul puterii. Nu poţi să-ţi exerciţi puterea faţă de public dacă nu oferi spectacolul acestei puteri”, crede antropologul. Referitor la sărbătoarile de iarnă, Radu Câmpeanu, preşedinte fondator a PNL şi actual senator, a declarat că-i amintesc de copilărie şi de tinereţe. Pînă în 1989, majoritatea sărbătorilor erau impuse de partid. În afară de Anul Nou, manifestările de bucurie erau legate de istoria partidului şi a conducătorului său. Odată căzut regimul comunist evenimentele cu rezonanţă religioasă şi-au recăpătat importanţa şi în zilele de Paşte şi Crăciun au fost declarate zile nelucrătoare.

Cu greu se mai poate imagina inaugurarea unei biserici sau alt gen de evenimente care nu au niciun fel de culoare politică fără participarea oamenilor politici. Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a declarat că „nu mai crede în Crăciun ca în copilărie”, fiind de părere că „onorăm o tradiţie”. Senatoarea Norica Nicolai a spus: „sînt destul de mare ca să ştiu cine-i Moş Crăciun, dar întotdeauna îmi face plăcere să vină cu cîte ceva\". Pe de altă parte, senatorul Verestoy Attila a declarat că la el acasă „eu sînt Moş Crăciun şi cred în acest lucru şi-mi place să cred că şi nepoatele mele cred în el şi se bucură”.