Portrete laice din marmură expuse la Muzeul de Istorie

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Portrete laice din marmură expuse la Muzeul de Istorie

Cultură 03 Februarie 2007 / 00:00 472 accesări

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie a fost inaugurat la 25 decembrie 1977, în fosta Primărie a Municipiului. În prezent, instituţia muzeală constănţeană are în patrimoniu peste 430.000 de obiecte, a căror tipologie diversificată surprinde profilul aşezării de-a lungul secolelor, atestînd fapte, evenimente, portrete de personalităţi. Printre exponatele instituţiei muzeale se numără şi sculpturi laice, portrete care se desprind din categoria monumentelor funerare. Acestora li se adaugă cîteva statui şi busturi ale unor oficialităţi, păstrate întregi sau, de cele mai multe ori, acefale. În sălile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie pot fi admirate statui întregi sau fragmente din acestea, precum şi busturi cu reprezentări feminine sau masculine, lucrate în epoca romană, în perioada cuprinsă între secolele II - III d. H. Majoritatea pieselor expuse au fost descoperite la Tomis, dar şi pe alte şantiere arheologice din judeţul Constanţa, cum ar fi Tropaeum Traiani sau Durostorum. Dintre acestea se evidenţiază sculptura "Cap de femeie", piesă lucrată din marmură, care datează din secolul al III-lea d. H.. De asemenea, portretele laice mai pot fi admirate şi pe stelele funerare expuse în sălile de la etajul întîi al instituţiei muzeale.

Dintre numeroasele portrete laice, care constituie imagini ale defuncţilor, se disting aşa-numitele portrete familiale, într-o postură relativ idealizată, dar cu trăsăturile specifice redate cu multă fidelitate. "Redarea trăsăturilor individuale diferea de la o şcoală la alta şi depindea atît de abilitatea fiecărui meşter - sculptor, cît şi de tradiţiile de stil şi iconografie ale fiecărui atelier", a explicat muzeograful Cecilia Paşca. Urmînd "moda" lansată la Roma, în a doua jumătate a secolului al II-lea d. H., artiştii din atelierele de provincii au introdus în sculpturile lor elemente de lirism, nuanţe de tristeţe, dovedind preocuparea pentru exprimarea personalităţii morale şi a stării de spirit a omului pe care îl reprezentau. În Schythia Minor, portretistica rămîne una dintre manifestările caracteristice ale artei romane, portretul constituind un gen specific al epocii, care nu apare nici înainte, dar nici după perioada romană.



Ştiri recomandate

12