Băncile școlilor vor rămâne goale dacă autoritățile nu vor lua măsuri urgente. Potrivit statisticilor, populația școlară a țării noastre a scăzut semnificativ, în ultimii 8 ani. Institutul național de Statistică a publicat un raport potrivit căruia situația învățământului din România s-a schimbat, dar nu în bine. Astfel, de la o populație școlară de 4,2 milioane în 2010, s-a ajuns la 3,5 milioane în prezent. Cauzele principale sunt legate de sporul natural negativ din ultimele două decenii, dar și de migrația internațională a „creierelor“. Învățământul preșcolar a înregistrat un număr de copii cu 22,6% mai mic față de 2010, iar elevii din învățământul preuniversitar sunt cu circa 6% mai puțini. Nici mediul universitar nu se simte mai bine. „Legea educației, deși vastă și detaliată, nu reușește să reglementeze toate aspectele sistemului educațional, în special în ceea ce privește evaluarea sistemului și reperele cercetării științifice. Pe de altă parte, volatilitatea sistemului a condus la neclarități și/sau decalaje în aplicarea unor proceduri în ceea ce privește calitatea actului educațional sau a managementului din unitățile de învățământ. Mai mult, desființarea școlilor de arte și meserii (în anul 2009) a făcut aproape imposibilă continuarea studiilor pentru un număr important de elevi care au absolvit clasa a VIII-a, în special din mediul rural, unde rețeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată în comparație cu mediul urban“, se arată într-o analiză a Institutului Național de Statistică.

Începând cu anul școlar 2011-2012 a fost reintrodus învățământul profesional, cu durata de doi ani. Această măsură a fost promovată printr-un program național și a urmărit să ofere o alternativă celor care doreau să urmeze o rută de educație și pregătire practică în cadrul unui program specializat de profesionalizare accelerată, dezvoltat în parteneriat strâns cu mediul de afaceri. Înscrierea în această formă de învățământ era posibilă însă după finalizarea clasei a IX-a. „Calitatea unui sistem de educație trebuie să fie propagată pe piață forței de muncă și, mai departe, să se reflecte în gradul de dezvoltare a economiei naționale și a societății. În țara noastră, lipsa unui sistem de monitorizare funcțional în ceea ce privește relația dintre ofertă educațională și cererea actuală și de perspectivă a pieței forței de muncă a generat disfuncții semnificative ale sistemului de educație: specializări limitate sau perimate, neglijarea formării de specialiști în anumite domenii de interes și supraaglomerarea altora, subocuparea forței de muncă etc.“, se arată în analiza INS.

Cea mai mare rată netă de cuprindere în învățământ se înregistrează în Municipiul București (95,5%), următorul județ în ierarhie fiind Cluj (87,0%). La polul opus, cu cele mai mici rațe nete de cuprindere în învățământ, se află județele Giurgiu (46,8%) și Ialomița (48,9%). În zona Dobrogei, preponderentă este populația școlaă din ciclul primar și gimnazial, iar cea mia slab reprezentată este populația școlară din școlile postliceale și maiștri și cea din universități.

Un indicator statistic care semnalează lipsa participării la educație este abandonul școlar. Pe medii de rezidență, abandonul școlar este mai frecvent în mediul rural, în special pentru învățământul gimnazial. În învățământul primar nu există diferențe semnificative între urban și rural, în ceea ce privește rata abandonului (decalajul pe medii de rezidență atingând un maxim 0,6 puncte procentuale în anul școlar 2015-2016).