Liberalii şi democrat-liberalii nu scapă nici o ocazie să se faulteze, cu gîndul că vor reuşi astfel să crească în ochii alegătorilor. După ce au trăit în concubinaj politic doi ani, democraţii au fost înlăturaţi de la ciolanul guvernamental şi acum profită de postura de partid de opoziţie pentru a nu face altceva decît să atace acţiunile Guvernului Tăriceanu. De cealaltă parte, Guvernul, prin premierul Călin Popescu Tăriceanu, încearcă să spele ruşinea guvernării solicitîndu-le rivalilor politici să renunţe la „populism şi comunism“ în abordarea modului de salarizare a directorilor din agenţiile cu capital de stat, subiect care, în aceste zile, este la modă. Ţigănia televizată nu face decît să arate caracterul politicienilor din cele două partide. De fapt, dacă stăm şi analizăm listele de candidaţi ale celor două partide, conştientizăm că peste 80% dintre aceştia sînt fie din afara partidului, fie oameni fără notorietate, aruncaţi în arena alegerilor. PNL este de departe partidul care a importat cei mai mulţi candidaţi, pe listele liberalilor găsindu-se oameni precum Florin Călinescu, Petre Roman, Mircea Diaconu, Nicolae Furdui Iancu, Aura Urziceanu. De cealaltă parte, la PD-L, situaţia este ceva mai tristă, în afară de Elena Udrea şi Theodor Stolojan, restul candidaţilor fiind mai mult nişte necunoscuţi. Revenind la duelul celor două partide, pe problemele actuale din ţară, premierul Tăriceanu a arătat că directorii companiilor de stat sînt remuneraţi din bugetele de venituri şi cheltuieli. „În România, dacă vorbim de economie de piaţă, atunci trebuie să lăsăm populismul şi comunismul deoparte. Nu putem avea societăţi cu capital de stat unde salariile celor care conduc să fie într-o diferenţă uriaşă faţă de sectorul privat, pentru că atunci nu ne putem aştepta decît la o performanţă execrabilă, iar toţi oamenii de valoare vor pleca în sectorul privat“, a spus Tăriceanu. De cealaltă parte, democrat-liberalul Theodor Stolojan, candidatul PD-L la funcţia de viitor prim ministru susţine că nici Parlamentul şi nici Executivul nu se ocupă de agenţiile centrale şi că este prea mult pentru premierul Călin Popescu Tăriceanu să gestioneze aceste instituţii, „între două plimbări prin Turcia, cu motocicleta“. „Puzderia de agenţii centrale se află fie în subordinea premierului, fie chipurile în responsabilitatea directă a Parlamentului. Niciunul, nici altul nu îşi fac datoria, nimeni nu se ocupă de aceste agenţii, de ceea ce se întîmplă acolo, cum îşi îndeplinesc sarcinile, ce salarii îşi acordă“, a acuzat Stolojan. Din toată această dispută nu putea lipsi, bineînţeles, preşedintele Traian Băsescu, care nu putea decît să ţină partea pedeliştilor, pentru care face o campanie mai mult decît ruşinoasă. Întregul scandal al salariilor din agenţiile guvernamentale a plecat, de fapt, de la Traian Băsescu, care a declarat, vineri, că agenţiile guvernamentale au devenit moşia financiară a clientelei politice a Guvernului, referindu-se la salariile mari pe care le au unii dintre şefii acestor instituţii. Culmea este că ieri, Băsescu şi Tăriceanu au avut o întîlnire la Palatul Cotroceni, în care au discutat despre situaţia salarizării în agenţii şi regii, a pensiilor mici şi situaţia salarizării profesorilor, Băsescu încercînd să arate pe această cale că îi pasă. Ceea ce nu trebuie să uite românul care pe 30 noiembrie se va duce la vot este faptul că atît PD-L cît şi PNL au început să împartă ciolanul guvernării în 2004 la aceeaşi masă şi că, în ultimii patru ani, el a fost ultimul la care Executivul s-a gîndit.