Consiliul Judeţean Constanţa a preluat construcţia Pavilionului Expoziţional Constanţa, după fiasco-ul înregistrat de firma antreprenoare contractată de Ministerul Integrării Europene. Fundaţia construită sub tutela MIE în timpul mandatului de preşedinte CJC al democratului Stelian Duţu a început deja să cedeze sub propria greutate, deşi nu are nicio clădire deasupra. În ciuda tuturor evidenţelor, ministrul Integrării, Anca Boagiu, încearcă să arunce vina sistării proiectului asupra CJC, deşi autoritatea locală nu a avut nicio legătură cu derularea anterioară a contractului. Preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, a declarat ieri că ministrul a refuzat să viziteze şantierul de construcţie al Pavilionului deşi s-a aflat la Constanţa, în urmă cu o lună, preferînd să lanseze acuzaţii nefondate la adresa CJC, din alte oraşe ale ţării.

Ministerul Integrării Europene (MIE) a anunţat, la începutul lunii, prin vocea ministrului Anca Boagiu, că va da în judecată Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) pentru "proasta gestionare" a proiectului european privind construirea pavilionului expoziţional de la Constanţa. "Proiectul, din nefericire, nu am putut să-l gestionăm din încăpăţînarea CJC şi a preşedintelui Consiliului Judeţean. Este un proiect ratat. Pot să-l dau ca exemplu de «aşa nu», de cum se poate omorî un proiect european”, a spus atunci Boagiu, adăugînd că suma de bani alocată proiectului, aproape şase milioane de euro, va fi dată înapoi Comisiei Europene de către autoritatea judeţeană din Constanţa. Mai mult, ministrul l-a acuzat pe preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, de faptul că nu a luat măsuri pentru ca proiectul să se desfăşoare în bune condiţii. "Fiecare trebuie să răspundă pentru boacănele pe care le face”, a mai spus ministrul Integrării. În replică, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, a susţinut ieri o conferinţă de presă pe şantierul de construcţii al Pavilionului Expoziţional. Cu această ocazie, Nicuşor Constantinescu a arătat „pe viu” care au fost motivele pentru care a fost sistată construirea clădirii. „La Pavilionul Expoziţional realitatea este cu totul alta decît cea prezentată de doamna ministru Anca Boagiu şi cred că a făcut o serie de afirmaţii fără acoperire pentru că nu cunoaşte exact realitatea situaţiei, nu a călcat niciodată în acest şantier şi nu a văzut corespondenţa pe care CJC a purtat-o şi o poartă în continuare cu instituţiile implicate în acest proiect (Ministerul Integrării Europene, Ministerul Finanţelor Publice şi Delegaţia Comisiei Europene sînt părţi contractante directe, iar Consiliul Judeţean Constanţa este beneficiarul lucrării în cazul proiectului Pavilionul Expoziţional - n.r.). Fundaţia prezintă fisuri în foarte multe locuri, ceea ce înseamnă că schimbarea soluţiei de fundare din coloane radiante în pernă de piatră nu a fost cea mai fericită şi a generat situaţia de acum, aceea că platforma, fără construcţie pe ea, a început să se fisureze sub propria greutate”, a declarat, în debutul conferinţei, Nicuşor Constantinescu.

Pavilionul, pericol public în condiţiile în care ar fi fost finalizată construcţia iniţială

La prima vedere, angajaţii CJC au descoperit 30 de fisuri. Unele dintre acestea sînt majore, plecînd de la fundaţie şi urcînd pe platforma pe care o străbat în întregime. Şi asta este doar ceea ce se vede din exterior. Doar o expertiză poate arăta ce se află în interiorul fundaţiei. Toate problemele de instabilitate a fundaţiei pleacă de la faptul că antreprenorul lucrării, firma turcească Guriş, cunoscută în România numai pentru tunurile date cu fonduri europene în mai multe proiecte, a modificat soluţia de fundare proiectată de la stîlpi cu injecţie de beton, la perna de piatră. “Clădirea aceasta cade la cel mai mic cutremur şi omoară toţi oamenii din incintă. De aceea s-a propus fundaţia cu stîlpi. Dar stîlpii costau 1,2 milioane euro, iar patul de piatră, doar 200 mii de euro. Iniţial, s-a licitat cu coloane, iar apoi, cu acceptul lui nea Stelică Duţu, (preşedintele Consiliului Judeţean la acea dată – n.r.) s-a schimbat proiectul, adică s-a licitat un bloc şi apoi s-a spus că e mai bună o casă”, a mai declarat Constantinescu.

Problemele de construcţie nu se opresc aici. Mostrele de beton turnat la fundaţie sînt împrăştiate prin şantier, în loc să fie depuse la un laborator specializat. Unul din stîlpii centrali de susţinere a fost secţionat după turnare pentru a se aplica o grindă de susţinere, fapt care ar periclita grav rezistenţa clădirii. Totodată, grinzile de rezistenţă au fost diminuate de constructor, de la 26 cm, cum cerea proiectul iniţial, la doar 10 cm. De asemenea, studiile efectuate pînă acum arată că se înregistrează deficienţe şi la structura metalică. Aceasta va trebui demolată pînă la fundaţie şi reconstruită. „Sînt foarte multe inadvertenţe în execuţia lucrării, contrare oricărui principiu de rezistenţă în construcţii, care pun în pericol viaţa oamenilor care s-ar putea afla într-o astfel de clădire după darea ei în folosinţă în aceste condiţii. Vă amintesc că, în această iarnă, în Katovitze, în Polonia, un pavilion similar s-a prăbuşit şi au murit peste 200 de oameni din cauza aceleiaşi chestiuni, nerespectarea proiectului şi a specificaţiilor iniţiale”, a subliniat Nicuşor Constantinescu.

Ministerul Integrării ar trebui să plătească pagubele, ca parte contractantă directă

Preşedintele CJC a răspuns ieri şi afirmaţiei ministrului Integrării privind faptul că MIE ar obliga CJC la plata sumelor cheltuite pînă acum pentru construirea Pavilionului. „Nu avem niciun motiv să dăm Uniunii Europene vreun ban, pentru că nu CJC a fost parte contractantă, ci MIE, direct cu firma Guriş. Constructorul Guriş a fugit cu garanţia falsă depusă la MIE şi a dispărut din România. A mai construit şi la Brăila, şi la Timişoara... Numai eşecuri peste tot. Abia de două săptămîni, de cînd am preluat şantierul de la MIE, avem responsabilităţi în finalizarea acestei construcţii. În iunie 2004, cînd am preluat conducerea CJC, construcţia trebuia să fie gata în proporţie de 80%, dar era construită doar la 20%, cum este şi acum. Decizia de sistare a lucrărilor de construcţie n-a dat-o Nicuşor Constantinescu, ci a dat-o Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), după ce a găsit pe şantier 14 neconcordanţe faţă de proiectul iniţial. Cele 14 neconformităţi din procesul verbal întocmit în august 2004 de ISC nu au fost soluţionate nici pînă la ora actuală. ISC a sesizat CJC şi a ordonat sistarea lucrărilor. Noi, CJC, am cerut doar reactualizarea documentaţiei pentru lucrări. Doamna ministru trebuia să se informeze înainte de a vorbi. Am invitat-o să viziteze pavilionul, dar a spus că este foarte ocupată. În schimb, cînd se află la Cluj sau în altă parte dă declaraţii din acestea, fără acoperire. Este grav că s-au pus bazele unei clădiri care pune în pericol viaţa oamenilor. Eu nu am avut nicio legătură, pentru că, în 2004, era deja construit ceea ce se vede şi acum. Am intervenit la toate forurile şi ISC a verificat şi a constatat ce s-a făcut în mandatul domnului Stelian Duţu”.

Preşedintele CJC a mai afirmat ieri că lucrările de construcţie la Pavilion vor fi reluate în aprox. două săptămîni. „CJC a contractat un împrumut de 8,6 milioane de euro, pe o perioadă de 20 de ani, şi se află în proiectare soluţia de umplere a fundaţiei, astfel încît să prezinte siguranţă din punctul de vedere al rezistenţei, iar structura metalică se va înlocui cu o alta, conform normelor de rezistenţă. Construcţia va fi demarată în două săptămîni şi va fi definitivată în 18 luni de la reluarea lucrărilor. Vom finaliza acest pavilion corectînd fundaţia şi acoperişul. Ne vedem de treabă şi vom termina acest Pavilion care va prezenta siguranţă pentru toate persoanele care-l vor vizita”, a conchis Constantinescu.