Jocurile Olimpice de la Beijing spulberă toate recordurile financiare de pînă acum, o analiză a cheltuielilor pe care le presupune organizarea unei astfel de competiţii oferind sume şocante. Cu toate că autorităţile chineze au păstrat tăcerea asupra subiectului, o organizaţie de experţi a estimat că au fost necesare 42 de miliarde de dolari pentru infrastructură, construcţia de stadioane şi complexe sportive noi, securitatea jocurilor, dar şi pentru imensa propagandă necesară unui eveniment de o asemenea amploare. Astfel, aproape cinci miliarde au fost necesare pentru construcţia de noi stadioane şi săli, 12 miliarde pentru protecţia mediului ambiant, alte zece pentru a micşora poluarea din capitala chineză. Aproximativ 26 de miliarde reprezintă cheltuielile pentru infrastructură şi includ darea în folosinţă a noi linii de metrou, construcţia de şosele, dar şi inaugurarea unor complexe hoteliere noi. Totalul estimat depăşeşte cu 14 miliarde suma necesară acoperirii Jocurilor Olimpice de la Atena şi ridică ştacheta la un nivel greu de depăşit în viitorul apropiat. Ca o comparaţie, Londra a anunţat că îi sînt necesare 15 miliarde pentru JO din 2012, iar Madridul, care a pierdut cursa, anunţase că avea nevoie de doar 12 miliarde. Specialiştii estimează că investiţiile în infrastructură ar fi fost oricum necesare pentru un oraş a cărui populaţie depăşeşte 20 de milioane de locuitori, iar pierderile de circa 100 de milioane vor fi repede amortizate de afluxul de turişti şi de vînzarea de locuinţe noi în cartierele care au beneficiat masiv de infuzia de capital necesară Jocurilor Olimpice. Astfel, Beijingul, pentru care sponsorii au scos din buzunare 1,5 miliarde de dolari, se dovedeşte a fi cel mai mare succes comercial din istoria Jocurilor Olimpice.