Gruparea teroristă sunnită Stat Islamic, care duce o sângeroasă ofensivă în Siria și Irak, este principala amenințare la adresa Occidentului. Seria de atentate de la Paris și amenințările considerate extrem de periculoase cu privire la producerea de acțiuni militare ale unor europeni care au revenit din Siria îi transformă pe simpatizanții SI în posibili atentatori. SI suscită cele mai mari temeri, pentru că simpatizanții săi sunt musulmani radicalizați ce par să nu pregete la comiterea de asasinate sau atentate. Şefii diplomaţiilor britanică, Philip Hammond, şi americană, John Kerry, vor organiza reuniunea ţărilor membre ale coaliţiei împotriva grupării jihadiste SI, joi, la Londra. Miniştrii Afacerilor Externe din 20 de ţări, inclusiv parteneri arabi ai coaliţiei, sunt aşteptaţi la discuţii pentru a face bilanţul progreselor înregistrate în lupta împotriva SI, care a cucerit regiuni vaste în Irak şi în Siria, anul trecut.

Anunţarea reuniunii a avut loc după întâlnirea dintre preşedintele american, Barack Obama, şi premierul britanic, David Cameron, de la Washington. Discuţiile vor viza cinci subiecte: combatanţii străini, campania militară împotriva unor ţinte SI, sursele de finanţare ale grupării, comunicaţiile ei strategice şi asistenţa umanitară. În urma atentatelor de la Paris, europenii par foarte hotărâți să preia o serie de măsuri asupra necesității de a înființa un registru comun al pasagerilor companiilor aeriene (PNR), blocat din 2011 în Parlamentul European, pentru a lupta mai eficient împotriva terorismului și a formelor grave de criminalitate. Guvernele europene insistă în legătură cu crearea unui PNR după modelul celor din SUA, Canada și Australia. Până în prezent, 15 țări UE s-au dotat cu sisteme naționale. Parlamentul European solicită însă în prealabil adoptarea unei legislații europene asupra protecției datelor personale. Miniștrii de Interne din Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia și Spania (G6), reuniți la începutul lunii noiembrie la Paris, au căzut de acord să apere în fața Parlamentului European sistemul de colectare a datelor furnizate de călători companiilor aeriene, în cadrul luptei antiteroriste.

Din teritoriile controlate de SI au venit sâmbătă și vești bune. Peste 200 de ostatici yazidi din Irak, o minoritate religioasă vizată în mod deosebit de către jihadiști, au fost eliberați. Printre ostaticii eliberați figurează bătrâni, femei, copii și persoane cu dizabilități, a precizat un general al forțelor kurde de securitate (peshmerga) din Irak. Aceștia au fost duși din provincia Ninive, din nord, în orașul Kirkuk, mai la sud, a indicat, la rândul său, Saman Jabbari, un politician kurd. Potrivit declarațiilor lui Khodr Domli, un militant pentru drepturile comunității yazidi, 350 de persoane au fost eliberate la sud de Kirkuk, fiind preluate de forțele kurde de securitate și de responsabili kurzi.

Mica minoritate yazidi, considerată drept eretică de către SI, a fost vizată în mod deosebit de atrocitățile comise de organizația extremistă sunnită, care a cucerit zone întinse din teritoriul Irakului, îndeosebi în împrejurimile Muntelui Sinjar, fief al yazidiților. Jihadiștii au răpit sute, dacă nu chiar mii de femei, pe care le-au adus în stare de sclavie sexuală, potrivit Amnesty International.

Pe de altă parte, ieri, Israelul a anunțat că a anihilat prima celulă de militanți SI de pe teritoriul său. Șapte arabi israelieni, cu vârste cuprinse între 22 și 40 de ani, au fost reținuți, pe numele lor fiind formulate acuzații că intenționau să comită atentate pe teritoriul țării. Operațiunea a fost desfășurată de serviciile secrete Shin Bet încă de la începutul anului, vizând o serie de persoane care au călătorit în Siria anul trecut. În Israel, comunitatea arabă reprezintă circa 20% din populația țării, însă rareori membrii săi s-au remarcat prin comiterea de acte de violență sau de infracționalitate, chiar și în timpul războaielor cu țările vecine sau cu palestinienii.