Comitetul ONU pentru drepturile copilului a cerut României să revizuiască legislaţia care reglementează activitatea centrelor de reeducare şi să facă eforturi pentru înfiinţarea tribunalelor pentru minori. Comitetul ONU a apreciat faptul că România are o legislaţie care stabileşte o vîrstă minimă de răspundere penală mai mare decît minima acceptată la nivel internaţional, dar s-a arătat preocupat faţă de noua lege privind organizarea judiciară din cadrul strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 care înlocuieşte obligaţia de a înfiinţa tribunale specializate pentru minori cu “posibilitatea” de a face acest lucru. Totodată, reprezentanţii Comitetului au cerut ca legislaţia ce reglementează activitatea centrelor de reeducare (Decretul 545 din 1972), considerată de către Avocatul Poporului învechită şi incapabilă să servească interesul superior al copilului, să fie revizuită. De asemenea, Comitetul a fost preocupat de faptul că nu există o politică naţională unitară în domeniul prevenţiei şi că drepturile procedurale ale copiilor sînt violate în faza de anchetă, inclusiv accesul la un avocat sau folosirea forţei fizice pentru a obţine o declaraţie sau o mărturisire din partea minorilor. În acest sens, României i s-a recomandat să ia o serie de măsuri preventive pentru sprijinirea rolului familiei şi al comunităţii în vederea înlăturării condiţiilor sociale ce îi împing pe copii să intre în contact cu sistemul de justiţie penală, precum şi pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil, drept care să fie respectat în toate fazele urmăririi penale, inclusiv în cea de investigaţie. Comitetul ONU a mai arătat că, deşi anumiţi judecători au beneficiat de pregătire specială pentru a lucra cu copiii, nu se ţine întotdeauna cont de acest lucru în momentul încredinţării cazurilor. Astfel, o altă recomandare făcută României se referă la faptul că orice copil în conflict cu legea ar trebui să fie judecat în sistemul de justiţie juvenilă şi niciodată ca adult în instanţele obişnuite. Reprezentanţii Comitetului ONU pentru drepturile copilului au mai arătat că, deseori, copiii sînt privaţi de libertate în spaţii de detenţie pentru adulţi şi, deşi sînt separaţi de aceştia, ei nu beneficiază de programe speciale şi recomandă asigurarea accesului la educaţie chiar şi atunci cînd minorii sînt în detenţie înaintea procesului. O altă observaţie făcută României se referă la faptul că există puţine centre de reabilitare şi penitenciare speciale pentru minorii aflaţi în conflict cu legea, pentru aceştia neexistînd măsuri sau instituţii responsabile cu asistarea lor în vederea reintegrării în societate. În acest sens, recomandarea vizează aplicarea detenţiei ca ultimă soluţie, pentru o perioadă de timp cît mai scurtă, cu revizuire periodică în vederea retragerii sale.