România va avea al treilea ritm de creştere a avuţiei financiare din Europa Centrală şi de Est în perioada 2008-2009, de 19%, după Rusia, cu 31% şi Bulgaria cu 21%, arată un studiu al UniCredit Group. Pe acelaşi nivel cu România se situează şi Turcia. Referitor la estimările pentru inflaţie, UniCredit preconizează o inflaţie medie anuală de 4,7% la sfîrşitul luni 2007, nivel urmat de o urcare pînă la 5,7% la finalul anului viitor şi de o revenire la 4,4% la sfîrşitul lui 2009. UniCredit se aşteaptă pentru următorii doi ani la o întărire a leului, prognozînd un curs mediu de 3,34 lei/euro la sfîrşitul acestui an, de 3,33 lei/euro la sfîrşitul lui 2008 şi de 3,35 lei/euro la finele lui 2009. În schimb, avuţia financiară netă a românilor va scădea în 2007 la 10% din PIB de la 11% în 2006, în pofida ritmului susţinut de acumulare de resurse, din cauză că românii se împrumută mai mult decît economisesc. UniCredit calculează avuţia financiară netă prin resursele financiare acumulate de populaţie - constînd în depozite bancare, titluri sau plasamente în asigurări, fonduri de pensii etc. - din care se scad datoriile.

La sfîrşitul lui 2007, analiştii UniCredit Group estimează avuţia financiară pe cap de locuitor din România la un nivel de 1.441 de euro, raportată la o îndatorare totală de 888 de euro pe cap de locuitor. Avuţia financiară a populaţiei a crescut cu 31% în 2007, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor pe piaţa forţei de muncă din România, reflectată de rata scăzută a şomajului, care este estimată la o medie de 4,4% în 2007, precum şi de creşterea rapidă a salariilor, cu 21% în ritm anual la sfîrşitul lui septembrie 2007, a precizat Pal. Un alt factor care a contribuit la creşterea activelor financiare ale românilor îl reprezintă banii trimişi de românii din străinătate, sumele trimise în ţară de aceştia fiind cu 24% mai mare în septembrie 2007 faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Pe de altă parte, analiştii UniCredit estimează că ritmul acumulării de avuţie financiară de către gospodării se va accelera în 2007 pînă la un nivel de 26% din PIB, pe fondul creşterii puternice a depozitelor financiare. Specialiştii de la UniCredit se aşteptă ca în următorii doi ani populaţia din România să economisească preponderent tot prin păstrarea banilor în numerar şi depozite. Astfel, la sfîrşitul lui 2009, aproape trei sferturi (73%) din avuţia populaţiei ar trebui să fie reprezentată de numerar şi depozite, faţă de 68% la sfîrşitul lui 2006, în timp ce ponderea titlurilor şi acţiunilor ar trebui să scadă la 21%, de la 27% în 2006, ca urmare a direcţionării unei părţi a banilor către fondurile de pensii. În structura îndatorării populaţiei din România, specialiştii de la UniCredit se aşteaptă la o scădere a ponderii creditelor pentru locuinţe în următorii doi ani şi la o creştere a ponderii creditelor de consum. Astfel, în 2009 creditele pentru locuinţe ar putea ajunge la 16% din datoriile populaţiei, creditele de consum vor reprezenta 82%, iar leasingul 2%.