Sănătatea are, în 2009, cel mai mic buget din ultimii nouă ani, respectiv 3,2% din PIB, motiv pentru care trimestrul al IV-lea a rămas fără finanţare, a anunţat, ieri, directorul executiv al Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARTIM), Dan Zaharescu, în deschiderea Forumului Pharma. Zaharescu a precizat că, în 2008, a fost alocat pentru sănătate 4,2% din PIB, în 2009 - 3,2%, iar pentru trimestrul IV nu au mai fost fonduri. “Predicţia pentru 2010 este 3% din PIB, ceea ce înseamnă colaps pentru sistemul sanitar, întrucît banii se vor termina în iunie, şi nu în septembrie ca în 2009”, a mai spus Zaharescu. El a precizat, de asemenea, că există soluţii pentru rezolvarea acestor probleme şi a făcut referiri la promovarea unei bunei utilizări a medicamentelor şi a complianţei pacienţilor la tratament astfel încît impactul utilizării medicamentelor să se vadă în îmbunătăţirea calităţii vieţii. Zaharescu a subliniat faptul că medicamentele trebuie privite ca o soluţie pentru sistemul sanitar şi nu ca o cheltuială care creează probleme. “Accesul pacienţilor la medicamente trebuie să fie o prioritate pentru autorităţi. Creşterea cu 10% a consumului de medicamente induce o creştere cu 9% a calităţii vieţii şi o creştere cu 6% a speranţei de viaţă”, a mai spus Zaharescu citînd dintr-un studiu internaţional. Totodată, Zaharescu a explicat că în UE speranţa de viaţă la naştere a bărbaţilor creşte cu 3 luni în fiecare an şi la femei cu două luni, iar speranţa de viaţă pe termen lung a bolnavilor cu anumite maladii a crescut foarte mult în ultimele patru decenii. Astfel, speranţa de viaţă pe termen lung pentru un copil cu leucemie a crescut de la 0% în 1970 la 80% în 2008, iar la adult a crescut tot de la 0% la 45%, la cancerul de sîn de la 40% la 85%, cancer de colon de la 30% la 60%. Zaharescu a spus că aceste creşteri semnificative ale speranţei de viaţă sunt date tocmai de utilizarea eficientă a noilor terapii în respectivele boli. El a precizat că în România cheltuielile pe cap de locuitor pentru medicamente se ridică la 75 de euro faţă de UE, unde acestea sînt de 4-5 ori mai mari.