Senatul de la Washington a aprobat marţi introducerea de sancţiuni ce vizează companiile şi ţările implicate în proiectul gazoductului Nord Stream 2, care va lega direct Rusia de Germania.

SCOPUL SUA

Scopul declarat al măsurii luate de congresmeni este acela de a contracara influenţa rusă în Europa. Sancţiunile vizează inclusiv companii care furnizează servicii de instalare a conductelor submarine, întrucât Washingtonul încearcă să oprească finalizarea conductei care ar urma să permită transportarea gazului rusesc spre Germania, pe sub Marea Baltică. Săptămâna trecută, Camera Reprezentanţilor a aprobat, cu o majoritate covârşitoare, impunerea de sancţiunilor, astfel că este de aşteptat ca preşedintele SUA, Donald Trump, să promulge în următoarele zile Legea privind Autorizarea Apărării Naţionale (National Defense Authorization Act) pentru anul 2020, care include măsurile de sancţionare a companiilor care ajută Gazprom să construiască gazoductul către Germania, precum şi a celor care sunt implicate în construcţia unui alt gazoduct rusesc, Turk Stream, care trece prin Marea Neagră către Turcia. Administraţia Trump ar avea apoi 60 de zile pentru a identifica companiile şi persoanele care furnizează servicii pentru acest proiect. Sancţiunile se referă la anularea vizelor pentru SUA şi blocarea proprietăţilor acestor persoane. Cei vizaţi de sancţiuni ar avea apoi 30 de zile pentru a-şi opri activitatea în cadrul proiectului Nord Stream 2. Oficialii americani consideră că gazoductul va creşte dependenţa Europei de energia rusă, va spori veniturile Moscovei şi va amplifica influenţa preşedintelui rus Vladimir Putin.

REACŢIA KREMLINULUI

Sancţiunile americane împotriva proiectului gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o încălcare a dreptului internaţional şi un exemplu de concurenţă neloială, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La rândul său, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a îndemnat SUA să nu se implice în politica energetică europeană.