Sancţiunile ce pot fi aplicate minorului care a comis o faptă penală şi răspunde penal pun accentul pe aplicarea măsurilor educative, în vederea reducerii recidivei, aplicarea pedepsei cu închisoarea avînd un caracter excepţional, a declarat, ieri, secretarul de stat din Ministerul Justiţiei (MJ), Rodica Constatinovici. Secretarul de stat din MJ a susţinut, în cadrul conferinţei \"Tendinţe actuale în justiţia pentru copil şi familie\", că legislaţia actuală în materia sancţiunilor ce pot fi aplicte minorului care a săvîrşit o faptă penală şi răspunde penal, pune accentul pe aplicarea măsurilor educative, aceasta fiind de altfel regula în domeniu. Rodica Constantinovici a explicat că se recurge la pedepse care să implice privarea de libertate a minorului doar în mod excepţional şi în condiţii strict reglementate. \"Alături de măsurile educative, diversiunea de la pedeapsa cu închisoarea se concretizează şi în măsuri care necesită supraveghere şi control (suspendarea executării pedepsei; prestarea unei activităţi neremunerate într-o instituţie de interes public) şi în măsuri care nu necesită astfel de supraveghere (suspendarea condiţionată a executării pedepsei). Dezvoltarea unui sistem sancţionator în care aplicarea pedepsei cu închisoarea are caracter excepţional reprezintă o metodă importantă de reducere a recidivei, studiile efectuate în acest sens demonstrînd că minorii deţinuţi prezintă o rată de recidivă semnificativă\", a declarat secretarul de stat. O astfel de măsură, prin care se evită introducerea minorilor în mediul penitenciar şi li se permite să beneficieze de servicii în comunitate, copiii vor putea să menţină legături pozitive cu familia, şcoala şi comunitatea, ceea ce va creşte şansele de resocializare şi va reduce posibilele traume generate de executarea pedepsei într-un mediu închis. Oficialul a mai spus că, în acest sens, a fost introdusă şi instituţia probaţiunii, ca organism specializat ce promovează aplicarea sancţiunlor alternative, neprivative de libertate, care să contribuie în mod nemijlocit la procesul de reintegrare socială a minorului care a comis o faptă penală. Din statisticile serviciilor de probaţiune rezultă că numărul minorilor care s-au aflat în evidenţa lor, în executarea unor sancţiuni neprivate de libertate, a fost la sfîrşitul anului 2008 de 1.145, dintr-un total de 7.139 de persoane aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune. În ceea ce priveşte prima jumătate a anului 2009, se aflau în supravegherea serviciilor de probaţiune 1.206 de minori. Secretarul de stat a precizat că şi noul Cod penal vine cu o lărgire a sferei sancţiunilor care pot fi aplicate minorului care răspunde penal, care vizează tot reeducarea şi integrarea socială. \"Măsurile educative neprivative de libertate care pot fi aplicate minorului conform noului Cod penal sînt, în ordinea crescătoare a gravităţii lor: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfîrşit de săptămînă şi asistarea zilnică. \"Proiectul propune şi două măsuri educative private de libertate - internarea într-un centru educativ şi internarea într-un centru de detenţie\", a mai spus Constantinovici. Secretarul de stat a mai precizat că reforma legislativă ar trebui să-şi găsească, în timp, un corespondent şi într-o reformă instituţională, astfel încît intervenţia în cauzele cu minori \"să fie caracterizată de profesionalism şi responsabilitate\".