Sancţionarea Rusiei pentru rolul pe care îl joacă cu nonşalanţă în criza din Ucraina se dovedeşte a fi cheia soluţionării spinoasei probleme. Nu este însă deloc uşor, fiind multe interese economice în joc, iar Europa are destule slăbiciuni în urma crizei şi măsurilor de austeritate adoptate. O poziţie comună pentru cele 28 de state membre ale UE este greu de obţinut, pentru că niciunul dintre guvernele care desfăşoară contracte avantajoase cu Rusia nu este pregătit să acopere o pagubă serioasă.

UE a considerat drept nefondate o serie de critici ale preşedintelui rus, Vladimir Putin, care a acuzat blocul comunitar că nu i-a oferit nicio propunere concretă referitoare la plăţile Ucrainei pentru livrările de gaz. „Sperăm că Executivul european va participa mai activ la dialog pentru a se ajunge la soluţii specifice şi echitabile care să ajute la stabilizarea economiei Ucrainei”, a declarat Putin într-o scrisoare adresată mai multor lideri europeni, la fel ca atunci când ameninţa cu sistarea livrărilor de gaz, la începutul lunii aprilie. De atunci au avut loc întâlniri trilaterale între UE, Rusia şi Ucraina la diferite niveluri, inclusiv ministerial. Totodată, Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie, şi Alexandr Novak, ministrul rus pentru Energie, urmează să se întâlnească luni, la Berlin, pentru a decide o nouă întâlnire trilaterală privind securitatea aprovizionării UE şi Ucrainei.

NOI OPŢIUNI Pe de altă parte, secretarul de Stat american, John Kerry, i-a transmis din nou omologului său francez, Laurent Fabius, ostilitatea administraţiei de la Washington faţă de ideea ca autorităţile de la Paris să livreze Moscovei nave de război, din cauza crizei ucrainene. Dosarul acestor două nave militare de tip Mistral pe care Franţa le-a vândut Rusiei a dominat vizita de luni şi marţi a lui Laurent Fabius în SUA şi a provocat tensiuni între cei doi aliaţi. În cadrul unei conferinţe de presă de marţi, şeful diplomaţiei franceze a apărat vânzarea celor două nave Mistral, prevăzută într-un contract semnat în 2011 cu Rusia, în valoare de 1,2 miliarde de euro, cele două nave de transport de elicoptere şi tancuri urmând să fie livrate în octombrie acest an şi în 2015. Laurent Fabius a lăsat totuşi uşa deschisă pentru o eventuală reexaminare a acestui contract, în cadrul unor ipotetice noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei pentru acţiunile acesteia în Ucraina, în special cu ocazia alegerilor prezidenţiale programate pentru 25 mai.

Criza din Ucraina dă peste cap afacerile companiilor militare israeliene. Polonia vrea să îşi amenajeze un scut anti-rachetă de 13 miliarde de dolari. Un interceptor produs de o companie din Israel avea cele mai mari şanse să fie ales la licitaţia organizată de Guvernul de la Varşovia. După evenimentele din Crimeea şi din estul Ucrainei, Polonia vrea să se apropie de SUA. Astfel că scutul anti-rachetă va fi construit, cel mai probabil, de o companie americană. „Praştia lui David” este un lansator de rachete de interceptare dezvoltat de israelienii de la Rafael Advanced Defense Systems. Poate doborî mai multe tipuri de proiectile inamice şi interceptează inclusiv rachete de croazieră. „Praştia lui David” ar fi trebuit să fie principala componentă a scutului anti-rachetă, însă jurnaliştii de la „Haaretz” au aflat că Rafael Systems va pierde acest contract uriaş, chiar dacă israelienii au demonstrat deja că pot produce interceptoare bune. În toamna anului 2012, „Iron Dome / Domul de Fier“, un alt interceptor produs de Rafael Systems, a făcut faţă cu brio rachetelor lansate din Fâşia Gaza. Însă decizia privind scutul polonez nu va fi luată la Varşovia, ci la Washington. Astfel că scutul va fi construit, cel mai probabil, de unul dintre cele două consorţii americane aflate în cursă. Unul este condus de Lockheed Martin, producătorul avioanelor F-16, iar celălalt este condus de Raytheon, producătorul sistemului Patriot.

DECIZIE POLITICĂ Chiar dacă vor fi scoşi din joc, israelienii de la Rafael nu se vor supăra foarte tare. Pentru că SUA le-au promis că „Praştia lui David” fi vândută la un moment dat Poloniei. Doar că nu în perioada imediat următoare, căci Guvernul de la Varşovia ar dori să anunţe până la finele verii constructorul scutului anti-rachetă. Israelul oricum a început să aibă o problemă de imagine în ochii oficialilor polonezi. Benjamin Netanyahu este unul dintre puţinii aliaţi ai Occidentului care nu au condamnat anexarea Crimeei, spre nemulţumirea Poloniei, care a fost principalul critic european al intervenţiilor ruseşti din Ucraina.

Nu în ultimul rând, e bine de ştiut că deţinerile Moscovei de titluri ale Trezoreriei SUA au scăzut în martie cu 20%, la cel mai redus nivel din septembrie 2008 încoace, analiştii susţinând că băncile ruseşti au încercat să evite sancţiunile impuse de SUA, iar Banca Centrală a Rusiei a căutat să oprească deprecierea rublei. Rezervele de obligaţiuni SUA ale Rusiei au scăzut în martie pentru a cincea lună consecutiv, la 100,4 miliarde de dolari, de la 126,2 miliarde de dolari în februarie, conform datelor publicate de Departamentul Trezoreriei de la Washington.

SUA au îngheţat activele a 45 de persoane fizice din Rusia, inclusiv şeful Rosneft, Igor Sechin, şi a 19 entităţi, cum ar fi SMP Bank şi Bank Rossiya, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia. Administraţia Obama şi aliaţii săi europeni au ameninţat cu sancţiuni economice şi mai dure, posibila ţintă fiind industria bancară. Reducerea rezervelor de obligaţiuni SUA ale Rusiei ar putea fi şi rezultatul eforturilor demarate de Banca Centrală a Rusiei pentru stoparea declinului rublei, care s-a depreciat cu 5% anul acesta faţă de dolar, fiind cea mai slabă performanţă în rândul pieţelor emergente, după moneda argentiniană.

În martie, Franţa a depăşit SUA pentru prima dată, devenind principala destinaţie pentru investiţiile Băncii Centrale a Rusiei şi subliniind dificultăţile cu care se confruntă Europa în privinţa sancţiunilor impuse acestei ţări. Valoarea rezervelor în active franceze deţinute de Bank Rossii, inclusiv obligaţiuni guvernamentale şi depozite, a crescut la 32% la 30 iunie, un avans de patru puncte procentuale faţă de precedentele trei luni, în timp ce investiţiile acesteia în SUA au scăzut la 29,7%, de la 33,8%, şi în Germania la 19,3%. În schimb, a crescut valoarea rezervelor în active din Marea Britanie şi Japonia. SUA au căzut pe locul 2 în topul principalelor destinaţii de investiţii ale Băncii Rusiei pentru prima dată din 2006, când a început publicarea datelor. Rusia este pe locul 5 în topul ţărilor care deţin cele mai mari rezerve valutare, după China, Japonia, Arabia Saudită şi Elveţia. Banca Centrală a Rusiei a indicat că este posibil să nu mai adauge alte valute la rezervele sale, după ce a achiziţionat dolari canadieni şi australieni.