DEMOCRAŢIE MORTALĂ Militanţi favorabili regimului Mohamed Morsi au fost implicaţi într-un schimb de focuri cu militari egipteni, vineri, pe străzile din Cairo, cel puţin trei manifestanţi fiind ucişi în acest incident. Armata egipteană susţine că nu a utilizat gloanţe reale în Cairo, ci doar muniţie oarbă şi gaze lacrimogene. Incidentul a intervenit în contextul în care mişcarea Fraţii Musulmani a organizat, vineri, ample proteste la Cairo, denunţând „lovitura de stat militară” prin care a fost demis preşedintele islamist Mohamed Morsi. La rândul său, opoziţia egipteană a organizat propriile manifestaţii, tot în cursul zilei de vineri.

Un soldat egiptean a fost ucis în atacuri simultane ale militanţilor islamişti, care au lansat, vineri, rachete şi au tras cu mitraliere în posturi de poliţie şi militare din Sinai. Doi soldaţi au fost răniţi în atacul asupra unui punct de control al armatei la al-Gura, în nordul peninsulei. Un post de poliţie şi o clădire a serviciilor de informaţii militare din oraşul de frontieră Rafah au fost atacate cu rachete. O sursă de securitate a precizat că islamiştii au atacat punctele de control militar şi poliţienesc din mai multe oraşe din nordul Sinai. Atacurile nu au fost revendicate. Islamiştii radicali se servesc de regiunea de nord a peninsulei, puţin populată, ca o trambulină pentru a ataca forţele de securitate şi Israelul. Mai mulţi islamişti au ameninţat public că vor comite violenţe ca răspuns la îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte Mohamed Morsi.

DEMISIE Procurorul general egiptean a anunţat vineri că va demisiona, la doar câteva zile de la reinstalarea lui în funcţie, invocând posibile conflicte de interese în viitoarele instrumentări de dosare. Abdel Meguid Mahmoud, care a fost numit în această funcţie în timpul lui Hosni Mubarak, a fost demis în noiembrie 2012, de preşedintele Mohamed Morsi. El a fost repus în funcţie în această săptămână, în urma unei decizii juridice. Vineri, Parlamentul a fost dizolvat.

UNITATE ŞI RECONCILIERE Armata egipteană a îndemnat populaţia la unitate şi reconciliere, după demiterea preşedintelui Morsi, într-un comunicat publicat în noaptea de joi spre vineri. Forţele armate au cerut „renunţarea la răzbunare, pentru a realiza reconcilierea naţională”, într-un text publicat pe pagina oficială de Facebook. De asemenea, armata a afirmat că „măsurile excepţionale şi arbitrare împotriva oricărei mişcări politice ar trebui evitate”, cu referire la forţele de securitate care au întreprins măsuri represive împotriva liderilor mişcării Fraţii Musulmani, din care provine Morsi.

CEREREA SUA SUA le-au cerut în mod expres autorităţilor egiptene să nu recurgă la arestări arbitrare împotriva lui Mohamed Morsi şi a susţinătorilor acestuia. Membrii echipei de securitate a preşedintelui Barack Obama au subliniat „importanţa revenirii rapide şi responsabile la un Guvern civil, ales democratic”, în discuţiile cu oficialii egipteni şi cu partenerii de la Washington. Preşedintele Obama a participat, joi, la o reuniune cu consilierii săi privind situaţia din Egipt, în a doua zi după demiterea lui Mohamed Morsi. Armata l-a înlocuit miercuri pe Mohamed Morsi cu preşedintele Curţii Constituţionale, până la organizarea unor noi alegeri anticipate, a anunţat generalul egiptean Abdel Fattah al-Sissi, fără a preciza durata acestei perioade de tranziţie. Mohamed Morsi şi alţi lideri ai Frăţiei Musulmane sunt obligaţi să nu părăsească Egiptul, din cauza unei anchete în desfăşurare privind o evadare din închisoare în 2011, pentru care vor fi interogaţi luni.

EXCLUDERE Consiliul pentru Pace şi Securitate al Uniunii Africane a decis, vineri, suspendarea participării Egiptului la organizaţia panafricană, după înlăturarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi de către armată. Această măsură durează în general până la reinstaurarea ordinii constituţionale, subliniază Uniunea Africană.