De la 1 ianuarie 2007, ordinea de stingere a creanţelor fiscale se modifică, în sensul că, pentru fiecare tip de venit bugetar stabilit de contribuabil, stingerea obligaţiei fiscale se va face în funcţie de vechimea acesteia, vechime care se determină în funcţie de scadenţa prevăzută de Codul Fiscal sau de alte prevederi legale. Potrivit conducerii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Constanţa, mai întîi se va stinge obligaţia fiscală principală cea mai veche, urmată apoi de obligaţiile fiscale aferente acesteia (în ordine dobînzile şi penalităţile de întîrziere), vechimea obligaţiilor fiscale accesorii fiind dată de vechimea obligaţiei fiscale principale care le-a generat. În cazul în care un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentînd creanţe fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanţă fiscală principală pe care îl stabileşte contribuabilul.

Totodată, în cadrul tipului de impozit, taxă, contribuţie sau altă sumă reprezentînd o creanţă fiscală, stingerea se efectuează într-o anumită ordine. Astfel, pe primul loc se situează sumele datorate în contul ratei din luna curentă din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat eşalonarea la plată, precum şi dobînda datorată în luna curentă din grafic ori suma amînată la plată, împreună cu dobînzile datorate pe perioada amînării, în cazul în care termenul de plată se împlineşte în luna curentă, precum şi obligaţiile fiscale curente de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii înlesnirii acordate. Pe locul doi se află obligaţia fiscală principală şi accesoriile aferente acesteia, în ordinea vechimii, cu excepţia celor pentru care s-a început executarea silită. Aceste obligaţii sînt urmate de sumele datorate în contul următoarelor rate din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat eşalonare, pînă la concurenţa cu suma eşalonată la plată, sau pînă la concurenţa cu suma achitată, după caz, precum şi suma amînată la plată împreună cu dobînzile datorate în perioada amînării, după caz. Pe ultima poziţie stau obligaţiile cu scadenţe viitoare, la solicitarea contribuabilului. “Vechimea obligaţiilor fiscale se determină în funcţie de scadenţa acestora, prevăzută de Codul Fiscal sau de alte prevederi legale. Vechimea obligaţiilor fiscale accesorii este dată de vechimea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii fiscale care le-au generat. Dacă un contribuabil nu respectă ordinea prevăzută de lege, organul fiscal competent va înştiinţa debitorul despre modul în care s-a efectuat stingerea. În vederea aplicării unitare a prevederilor legale, contribuabilii vor fi înştiinţaţi de către organele fiscale teritoriale pînă la data de 31 decembrie 2006, asupra cuantumului tuturor obligaţiilor fiscale accesorii, datorate şi neachitate la bugetul general consolidat, conform datelor existente în evidenţa analitică pe plătitor”, a declarat directorul DGFP Constanţa, Vasilica Mihai.