Semne de întrebare privind legalitatea măsurilor Franţei împotriva romilor

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Semne de întrebare privind legalitatea măsurilor Franţei împotriva romilor

Externe 03 Septembrie 2010 / 00:00 380 accesări

Un raport al Comisiei Europene pune sub semnul întrebării legalitatea măsurilor luate de Franţa împotriva romilor, subliniind că legislaţia franceză nu conţine garanţiile minime solicitate de UE pentru protejarea persoanelor deportate. Documentul CE, obţinut de “International Herald Tribune”, evidenţiază lipsurile legislaţiei franceze, evitând să exprime susţinere pentru acţiunile Guvernului de la Paris, care au condus la mii de deportări. Potrivit raportului, expulzările pot fi considerate legale doar dacă îndeplinesc anumite condiţii, inclusiv o analizare individuală a fiecărui caz. Franţa a fost avertizată să evite măsurile împotriva unui anume grup etnic, inclusiv expulzări în masă ale romilor. Deşi raportul evită să analizeze expulzările la modul general, documentul sugerează că acţiunile Franţei ar putea să încalce reglementările europene. În acest caz, Franţa riscă să fie vizată de acţiuni judiciare, dacă nu va convinge CE că respectă legislaţia UE.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a anunţat, la sfârşitul lunii iulie, o înăsprire a politicii de securitate a Franţei şi desfiinţarea taberelor ilegale ale romilor, atrăgând numeroase critici pe plan intern şi internaţional. Conform Ministerului Imigraţiei, 8.313 romi români şi bulgari au fost expulzaţi de la începutul anului, în timp ce în 2009, numărul total al repatrierilor a fost de 9.875. Fostul preşedinte francez Valery Giscard d\'Estaing şi-a exprimat susţinerea pentru măsurile luate de Sarkozy împotriva romilor, în special pentru trimiterea acestora în România, într-un editorial publicat în ziarul “Le Point”. “Soluţia la această problemă nu poate consta în folosirea sistematică şi abuzivă a dreptului la libera circulaţie. Cei care dau lecţii ar fi mai inspiraţi dacă, în loc de a le reproşa instituţiilor publice franceze că pun capăt situaţiilor ilegale, ar susţine eforturile PE şi preşedintelui român pentru ca România să aibă un sistem judiciar şi forţe de poliţie integrate şi să adopte o legislaţie eficientă pentru protecţia drepturilor copiilor”, subliniază Valery Giscard d\'Estaing. Acesta avertizează că se face o confuzie între romii aflaţi în situaţie ilegală şi nomazii din Franţa.

Patru grupuri politice din PE vor recomanda, săptămâna viitoare, condamnarea formală a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy şi a Guvernului său de centru-dreapta, în legătură cu măsurile de expulzare a romilor din Franţa, relatează ziarul “European Voice”. Ele vor cere CE să se pronunţe cu privire la posibilitatea ca Franţa să fi încălcat, prin programul său din ultimele săptămâni, drepturile omului şi legislaţia UE. Socialiştii şi Democraţii (S&D), Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), Verzii şi Stânga Unită Europeană / Stânga Verde Nordică (GUE/NGL) s-au declarat indignaţi de măsurile de desfiinţare a taberelor de romi şi de repatrierea sau expulzarea forţată a unui număr de 900 de romi în Bulgaria şi România. Martin Schulz, liderul grupului S&D, a declarat că “tratamentul îngrozitor al etnicilor romi nu va rămâne fără consecinţe” şi a apreciat că “drepturile romilor au fost încălcate din motive populiste, electorale”. Totuşi, grupul Partidului Popular European (care deţine majoritatea mandatelor în PE) se va opune oricărei tentative de condamnare a lui Sarkozy sau a Guvernului francez. PE va discuta marţea viitoare pe această temă, iar grupurile politice din Parlament lucrează la proiecte de rezoluţii pe tema unei asistenţe mai eficiente acordate de UE celor 10-12 milioane de romi din Europa. Mai mulţi europarlamentari sunt nemulţumiţi că Jose Manuel Barroso şi Comisia condusă de el nu au adoptat o poziţie mai fermă faţă de acţiunile Guvernului francez.



12