Ministerul Economiei şi Comerţului, Codruţ Şereş, acuză, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Justiţiei, procurorului general al României şi preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, folosirea justiţiei în scopuri politice, în condiţiile în care documente referitoare la anchete sînt prezentate în presă. Ministrul arată că este, în ultimele zile, "ţinta unor atacuri" bazate pe faptul că numele său apare într-un act care "pare să facă parte din dosarul unei anchete abia începute". Numele ministrului Şereş a fost vehiculat în ultimele zile în scandalul de scurgeri de informaţii în care sînt implicaţi şi mai mulţi angajaţi ai instituţiei pe care acesta o conduce. Şereş a confirmat, la sfîrşitul săptămînii trecute, că s-a întîlnit cu Stamen Stancev, dar susţine că, de fiecare dată, a fost vorba de discuţii oficiale, purtate la sediul Ministerul Economiei: "Bulgarul Stamen Stancev a venit la minister ca reprezentant al mai multor societăţi implicate în privatizările din subordinea ministerului". Potrivit rezoluţiei prin care procurorii au dispus începerea urmăririi penale împotriva bulgarului, "în perioada februarie-mai 2006, Stamen Stancev a realizat mai multe întîlniri personale, în afara cadrului oficial, cu Dorinel Mucea şi Ioan Codruţ Şereş. Scopul întîlnirii era acela de a obţine unele informaţii despre eventualele demersuri neoficiale derulate de reprezentanţii firmelor concurente în procesul de privatizare al SC Electrica Muntenia Sud". Ministrul Şereş a apreciat, sîmbătă, într-o declaraţie de presă, că acuzaţiile apărute la adresa sa în legătură cu dezvăluirea de informaţii confidenţiale reprezintă "scurgeri de informaţii" menite să îl intimideze: "Metoda scurgerii de informaţii este exemplul clasic prin care se încearcă intimidarea unui demnitar care nu acceptă ilegalităţi". El a lăsat să se înţeleagă că acuzaţiile au apărut ca urmare a acţiunilor sale de a face mai transparentă piaţa energiei şi a arătat că va continua să "facă curăţenie" în sistemul energetic, indiferent pe cine va deranja. "Faptele" reţelei coordonate de Stantchev au încălcat aquis-ul comunitar şi au făcut ca România să "nu poată garanta unitatea şi omogenitatea pieţei interne", deoarece au distorsionat concurenţa, este cea mai dură concluzie pusă de procurorii DIICOT în sarcina dosarului privatizărilor trădate. Din rezoluţia procurorului Ciprian Nastasiu, cel care a anchetat şi dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak şi care se ocupă acum de acest caz, rezultă că reţeaua lui Stantchev a distorsionat grav mediul concurenţial şi a afectat imaginea externă a României, ba chiar a pus în pericol aderarea la UE, întrucît au fost încălcate obligaţiile asumate în Capitolul 6 din Tratatul de aderare: "Politica în domeniul concurenţei". Din rezoluţia întocmită de procurorul de caz reiese că mai multe firme şi consorţii străine l-ar fi folosit pe Staman Stanchev pentru obţinerea unor informaţii din interior care să-i favorizeze în procesul de privatizare a unor societăţi de stat, cum ar fi Poşta Română, Romtelecom, Radiocomunicaţii SA, Electrica Muntenia Sud 1, Petrom (cele opt procente ce urmează să fie vîndute salariaţilor companiei). În general, date de la Stantchev despre starea licitaţiilor ajungeau la persoane din străinătate care le foloseau pentru ca firmele pe care le reprezentau să cîştige licitaţiile pentru consultanţă sau privatizare. Roxana Iacob, director al cabinetului ministrului Economiei, este cea care i-ar fi înmînat lui Stanchev materialul intern al MEC în care se aflau variantele prociectului normativ de vînzare a celor opt procente destinate salariaţiilor Petrom.