Deşi rata şomajului României de la aderarea europeană încoace s-a aflat constant sub media înregistrată în multe state occidentale, locurile de muncă sînt mai puţine decît în realitate. Pe lîngă faptul că milioane de români au luat calea străinătăţii, ceea ce înseamnă mai puţin bani cheltuiţi de stat la fondul de şomaj şi în programele de reconversie profesională, iar mulţi alţii nici măcar nu beneficiază legal de vreun venit, nici măcar tinerii nu îşi găsesc prea uşor slujbe. Aşa se face că, după ani grei pe băncile şcolii, tinerii absolvenţi îngroaşă pe zi ce trece rîndurile şomerilor. Mai mult, tinerii sînt consideraţi drept una dintre cele mai defavorizate categorii de şomeri, statisticile arătînd că aceştia sînt prea puţin stimulaţi pentru a reveni în cîmpul muncii. Aceasta este şi concluzia specialiştilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM), care arată că deşi rata şomajului s-a redus anul trecut cu 0,9 puncte faţă de 2006, pînă la 6,4%, tinerii continuă să fie afectaţi în cea mai mare măsură de lipsa unui loc de muncă. Cel mai ridicat nivel al şomajului, de 20,1%, este înregistrat în rîndul tinerilor cu vîrste între 15 şi 24 de ani. În acelaşi timp, femeile continuă să fie mai puţin afectate de acest fenomen, rata şomajului fiind de 5,4% în cazul lor, faţă de 7,2% pentru bărbaţi. Pe medii rezidenţiale, mediul urban are o rată a şomajului de 7,7%, în timp ce doar 4,9% din populaţia din sate este considerată în şomaj. În privinţa şomajului de lungă durată, rata a fost de 3,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată, în numărul total de şomeri înregistraţi în România, a fost de 50%. Salariaţii deţin în continuare cea mai mare pondere (66,2%) în totalul populaţiei ocupate, numărul acestora fiind în 2007 cu 30.000 mai mare faţă de anul 2006. Anul trecut, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 32,3% din populaţia ocupată. Pe grupe de ocupaţii, agricultorii şi lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau un sfert (25%) din totalul populaţiei ocupate.

Muncim mult, dar fără spor

Şi pentru ca tabloul privind evoluţia pieţei forţei de muncă să fie complet, românii dovedesc încă o dată că muncesc mult, dar fără spor. În 2007, durata medie efectivă a săptămînii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,7 ore pe săptămînă, în condiţiile în care nici cele mai muncitoare ţări din UE nu se pot lăuda cu astfel de realizări. De asemenea, 344.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrînd în medie 14,5 ore pe săptămînă. Ca urmare, durata medie efectivă a săptămînii de lucru în activitatea principală şi secundară a fost de 40,3 ore pe săptămînă!