Sonda spaţială Rosetta, lansată în spaţiul cosmic în 2004, s-a ”trezit” luni, după 31 de luni de hibernare, şi se pregăteşte pentru întâlnirea cu cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko, pentru a strânge informaţii depre geneza sistemului solar. Înainte de setarea sondei spaţiale pe modul hibernare, în iunie 2011, întrucât aceasta nu dispunea de lumină suficientă pentru alimentarea cu energie, oamenii de ştiinţă de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA) au programat trezirea internă a Rosettei pentru data de 20 ianuarie 2014, la ora 10.00 GMT. Însă a fost nevoie de un interval de peste opt ore pentru finalizarea manevrelor automate de reactivare a sistemelor de bord, înainte ca sonda, situată la peste 800 de milioane de kilometri de Terra, să emită primul semnal. Primul semnal emis de Rosetta a fost recepţionat de o staţie NASA situată în Goldstone, SUA, la ora 18.18 GMT, fiind confirmat de centrul european de operaţiuni spaţiale al ESA (ESOC) din oraşul german Darmstadt. Mesajul a fost întâmpinat cu mare entuziasm la ESOC şi a fost tradus imediat pe contul de Twitter al sondei, prin următoarele cuvinte: ”Salutare, către lumea întreagă!”.

MISTERE DEZLEGATE Cu ajutorul sondei Rosetta, ESA îşi propune să descifreze evoluţia sistemului solar, de la geneza acestuia, prin intermediul analizării cometei 67P / Ciuriumov-Gherasimenko, pe care trebuie să o întâlnească în cursul acestei veri, pentru a călători în spaţiu cu aceasta, până la sfârşitul anului 2015. Cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko este un bulgăre de gheaţă cu un diametru de patru kilometri. Dar, după trezirea cu succes din hibernare, oamenii de ştiinţă trebuie să verifice mai întâi starea tehnică a sondei, astfel încât cele 11 instrumente ale navetei spaţiale şi cele 10 instrumente cu care este prevăzut modulul Philae să poată fi activate pentru studierea cometei. Următoarea etapă esenţială a trezirii din hibernare va fi reactivarea, din 28 martie, a modulului Philae, în vederea amplasării acestuia pe cometă, o premieră în istoria cercetării spaţiale. Primele imagini ale cometei ar trebui să fie primite în luna mai, când Rosetta se va afla la două milioane de kilometri de ţinta sa. Câteva săptămâni mai târziu, sonda va efectua o importantă manevră de aliniere, în vederea întâlnirii cruciale cu cometa, prevăzută pentru august. Sonda va orbita la o distanţă de câteva sute de kilometri în jurul cometei 67P/TG, pe care va începe să o studieze, în căutarea unui loc propice de fixare pentru modulul Philae, cu o greutate de 100 de kilograme, care ar trebui să se prindă de bulgărele de gheaţă pe 11 noiembrie 2014. Această misiune de ”arheologie spaţială” şi-a luat numele de la Rosetta, un fragment de stelă pe care a fost gravat un text în trei limbi diferite, piatra care l-a inspirat pe Champollion să descifreze hieroglifele egiptene, la începutul secolului al XIX-lea.