Preşedintele Musharraf a decis, sîmbătă, să decreteze starea de urgenţă. Toate comunicaţiile au fost întrerupte, precum şi emisia posturilor private de televiziune. Constituţia a fost suspendată, astfel, că anunţul premierului Shaukat Aziz, care a anunţat că Parlamentul este abilitat să amîne cu un an legislativele prevăzute pentru ianuarie 2008, nu a mai creat stupoare. Totuşi, Guvernul de la Islamabad nu a luat încă o decizie în acest sens. Alegeri prin sufragiu universal direct pentru desemnarea noului Parlament şi alegerea membrilor celor patru adunări regionale sînt programate pentru jumătatea lunii ianuarie 2008. Acestea ar urma în principiu să consfinţească revenirea democraţiei într-o ţară condusă din octombrie 1999 de generalul Pervez Musharraf. Curtea Supremă din Pakistan a ordonat suspendarea stării de urgenţă impusă de preşedinte, dar Guvernul a respins această decizie.

Pervez Musharraf a justificat într-un discurs televizat proclamarea stării de urgenţă prin pregătirea unei insurecţii islamiste în ţară şi prin faptul că, în opinia sa, o parte a puterii judiciare ar interfera cu Executivul. Instaurarea acestei măsuri intervine în condiţiile în care Curtea Supremă era pe punctul de a-şi anunţa decizia în legătură cu validitatea realegerii sale în alegerile prezidenţiale din 6 octombrie. Printre pericolele ce ar ameninţa naţiunea, preşedintele a menţionat valul fără precedent de atentate sinucigaşe, soldate cu 420 de morţi începînd din luna iulie, dintre care 139 de persoane ucise la Karachi, la 18 octombrie, în momentul revenirii în ţară, după zece ani, a opozantei Benazir Bhutto. Aceasta ar vrea să participe la alegeri şi negocia cu Pervez Musharraf o împărţire a puterii.

Poliţişti şi unităţi paramilitare au fost desfăşuraţi în jurul centrelor de putere. Poliţia a ridicat baricade şi garduri de sîrmă ghimpată pe drumurile care duc spre Parlament, spre palatul prezidenţial şi spre Curtea Supremă din Islamabad. Puncte de control au fost instalate în apropiere de sediile radioului public şi ale canalelor de televiziune, precum şi în preajma hotelurilor de lux din oraş. Autorităţile au procedat la un val de arestări. Imran Khan, fosta vedetă a cricketului, devenit unul dintre cei mai înverşunaţi opozanţi ai lui Musharraf, a fost consemnat la domiciliu, la fel şi alte figuri ale opoziţiei şi avocaţi apropiaţi judecătorului Chaudhry. S-ar fi operat între 400 şi 500 de arestări dintre membrii opoziţiei. Judecătorul Iftikhar Mohammed Chaudhry, spinul din coasta preşedintelui Musharraf, a fost înlocuit cu Hameed Dogar. Judecătorul Chaudhry fusese suspendat în luna martie de şeful statului pentru presupus abuz de putere, dar a fost reinstalat în funcţie în luna iulie, în urma unor ample manifestaţii de susţinere care au avut loc în întreaga ţară.

SUA şi Marea Britanie susţineau procesul în vederea împărţirii puterii, prin care generalul Musharraf urma să devină un preşedinte civil, după ce renunţase la postul său de comandant al armatei. Secretarul de Stat Condoleezza Rice a calificat drept extrem de regretabilă decizia, iar SUA şi-au rezervat dreptul de a reevalua sprijinul acordat acestei ţări, unul din principalii săi aliaţi în lupta împotriva terorismului.