Ceea ce nu a reușit Traian Băsescu, în cei 10 ani de mandat, a realizat succesorul lui, Klaus Iohannis, în doar șase luni. Adică să concentreze puterea într-o singură mână. Cum a reușit acest lucru? Simplu. A elaborat o Strategie națională de apărare a țării, pentru perioada 2015 - 2019, în care a inserat controlul prezidențial asupra câtorva aspecte ce țin mai degrabă de actul de guvernare. Mai concret, Strategia cuprinde, pe lângă conceptele tradiționale, o serie de idei preluate de la Băsescu, potrivit cărora în securitatea națională intră toate celelalte domenii: mediu economic, energie, dezvoltare durabilă, sănătate, educație, protecție socială ori agricultură. Planul lui Iohannis de a acapara toată puterea s-a concretizat, ieri, în plenul reunit al Parlamentului, unde Strategia de apărare a țării a fost aprobată cu 282 de voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” şi o abţinere.

PROIECT CONTROVERSAT La vot nu au participat parlamentarii Alianței Liberale și Democrate (ALDE), după ce co-președintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu, preşedinte al Senatului, a anunţat că va propune grupurilor parlamentare ale acestei formaţiuni să voteze împotriva textului actual al Strategiei, trimis de Iohannis. Tăriceanu şi-a motivat decizia prin faptul că, după ce a citit cu atenție documentul, a constatat existența unor formulări și direcții de acțiune care contravin flagrant prevederilor constituționale în materie. Mai exact, Tăriceanu spune că Strategia președintelui duce la golirea de conținut a activității Guvernului și trecerea către o republică prezidențială. Vorbele lui Tăriceanu par să fie desprinse dintr-un mare adevăr, în condițiile în care, luni, atunci când a prezentat Strategia în Parlament, Iohannis l-a atacat pe Victor Ponta de parcă acesta ar fi un pericol pentru siguranța țării.