Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, una dintre cele mai importante instituţii de gen din ţară, deţine în patrimoniul său numeroase piese prin intermediul cărora publicul larg are ocazia să afle istoria Dobrogei şi, implicit, a Tomisului. La parterul muzeului constănţean, în Sala Tezaur, vizitatorii pot admira colecţia de argint descoperită la Sucidava, în anul 1984. Tezaurul se compune din 17 obiecte din argint, unele dintre ele în stare bună de conservare, altele păstrate în stare fragmentară. Reprezentînd cel mai complex serviciu euharistic descoperit, pînă în prezent, pe teritoriul României, tezaurul de la Sucidava datează din perioada secolelor IV-V d. H. În componenţa colecţiei sînt incluse şase linguri, şase boluri, o cană mare, una mică trilobată, o pateră, o strecurătoare şi un reliquarium.

Cele şase linguriţe, care, la prima vedere, par identice, sînt diferenţiate, în primul rînd, din punct de vedere al decorului şi al inscripţiilor aplicate pe unele dintre ele. Bolurile, dintre care patru au forme şi dimensiuni identice, au corpul lucrat prin batere şi şlefuire, avînd o formă aprox. conică. Publicul larg care va păşi pragul Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie va observa că toarta cănii a fost lucrată din foaie groasă de argint, cu două capete de grifoni la extremităţi. Patera (cupa) a fost lucrată prin batere şi redă un ansamblu ornamental alcătuit dintr-un cîmp de caneluri dispuse radial. Cîmpul încadrează în centru un medalion pe care a fost imprimat prin presare un kantharos cu doi porumbei care beau apă. Reliquarium-ul este tipic creştin, are arca aprox. paralelipipedică, închizătoarea piesei fiind lucrată din foaie de argint şi modelată la partea superioară în volută, care este fixată în poziţie verticală de unul din pereţii arcei. "Privit în ansamblu, tezaurul sucidavens se remarcă prin varietatea categoriilor de obiecte şi a pieselor singulare, care intră în componenţa sa, oferindu-ne, în unele cazuri, tipuri şi variante ale acestor categorii. Tezaurul de la Sucidava a fost preluat de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, în anul 1985, de Traian Cliante, actualmente şef al Secţiei de Restaurare în cadrul instituţiei", a explicat muzeograful Cecilia Paşca.