Ministerul Sănătăţii a demarat programul de achiziţie a 335 de aparate de testare auditivă a bebeluşilor, care vor fi instalate în fiecare spital de copii şi maternitate din România, pentru ca, de anul viitor, toţi nou-născuţii să facă screening auditiv, iar afecţiunile să fie detectate din timp. ”În România, din 200.000 de copii născuţi anual, aproximativ 600 au probleme de auz. Acest număr nu este unul exact, pentru că nu ştim exact numărul persoanelor hipo-acuzice, fiindcă nu există un registru electronic naţional de screening. Din această cauză, acum copiii cu pierderi grave de auz şi care nu au neapărată nevoie de implant cohlear sunt înregistraţi în spitale pe liste neoficiale, de multe ori pe un caiet. De anul viitor, toţi copiii născuţi în România, în spitalele din sistemul de stat, vor fi testaţi auditiv încă din maternitate, prin extinderea programului de screening la nivel naţional, lucru care nu s-a întâmplat niciodată până acum. Mai concret, părintele când va pleca acasă din maternitate cu nou-născutul va şti cu exactitate dacă acesta are sau nu are probleme de auz. Ministerul Sănătăţii a început deja achiziţia de aparate de screening auditiv, care vor ajunge în toate maternităţile din România, în spitalele cu secţii de pediatrie şi paturi de terapie intensivă, precum şi în toate centrele de diagnostic ORL”, a declarat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Demnitarul a mai precizat că va fi elaborată o procedură de testare standardizată, urmând să adopte, prin Ordin de Ministru, protocolul unic de testare a nou-născutului. Acesta va stabili paşii, direcţiile şi traseul pacientului hipo-acuzic, de la depistare până la diagnosticare, iar fiecare persoană testată auditiv va fi inclusă într-un registru electronic naţional de screening auditiv, pentru ca statul să aibă o evidenţă a persoanelor cu afecţiuni auditive. Costul estimat pentru achiziţia celor 335 de aparate de testare auditivă este cuprins între 6,5 şi 8,6 milioane de lei, iar 90% din bani vor fi plătiţi din fondurile ministerului, în timp ce unităţile medicale care vor primi aceste dispozitive vor achita restul de 10%. ”Iniţiativa testării auditive în maternităţi a fost începută în anul 2014, când am participat într-un grup de lucru cu toate ONG-urile din zona pacienţilor hipo-acuzici, făcând demersuri pentru a extinde la nivel naţional un program deja instalat în Ministerul Sănătăţii. Când am intrat în Ministerul Sănătăţii, în luna septembrie, am descoperit că toate eforturile noastre făcute în ultimii doi ani s-au concretizat în nimic. Pur şi simplu am luat-o de la zero, am urmat toţi paşii, iar în trei săptămâni, în Ministerul Sănătăţii, am reuşit să fac ceea ce în doi ani nu am putut să fac în societatea civilă. Pentru mine a fost uluitor să văd cât de uşor e să implementezi nişte programe funcţionale despre care ştii că vor avea beneficii pentru copii”, spune consilierul MS Oana Geambaşu. Ea a adăugat că a început demersurile pentru implementarea acestui program naţional de testare auditivă a nou-născuţilor după ce fiica ei, Sonia, şi-a pierdut auzul din cauza tratamentelor medicale, doctorii neştiind că micuţa era hipo-acuzică. ”Surditatea nu doare, copilul mic nu ne spune niciodată că nu ne aude, pentru că nici nu ştie că ar trebui să audă, iar prin screening vor fi testaţi toţi copiii, indiferent dacă aceştia prezintă sau nu factori de risc pentru surditate. Identificarea rapidă a afecţiunilor auditive şi intervenţia imediată după diagnostic facilitează integrarea copilului în mediul educaţional şi şcolar şi social normal, iar toate cheltuielile pe care le face acum statul cu rezolvarea cazului vor fi acoperite de faptul că acel copil va avea o viaţă normală, va avea educaţie normală, va lucra şi va plăti taxe statului în loc să devină un asistat social pentru toată viaţa lui”, a explicat dr. Sebastian Cozma, medic primar ORL. MS a demarat, totodată, discuţii cu Ministerul Educaţiei pentru a reînfiinţa, de anul viitor, studiile universitare de specialitate în vederea formării unor noi specialişti audiologi. În prezent, doar 7 maternităţi din România (printre care și Constanța) au aparate de testare auditivă a nou-născuţilor, astfel încât, spun reprezentanţii MS, de multe ori deficienţele de auz ale bebeluşilor nu sunt identificate, iar părinţii realizează că cel mic nu aude abia după câţiva ani, ceea ce face mult mai dificilă şi mai costisitoare tratarea afecţiunii.