După cum am anticipat, la scurt timp după alegerile locale, PRM Constanţa început să o ia serios la vale, ajungînd acum în fundul prăpastiei. La locale, această formaţiune politică nu a contat practic, după cum s-a văzut, în competiţia electorală. Prima ruptură serioasă s-a produs în urma scandalului declanşat de conflictul iscat între Corneliu Vadim Tudor şi Radu Comănici, ultimul fiind trimis la munca de jos de către şeful său suprem. Prin simpatie, boala excluderilor cu orice preţ din partid s-a extins la PD-L Constanţa. Sigur, dacă domnii din conducerea centrală ar fi ţinut-o langa cu excluderile, după cum a procedat drăcoasa de Elena Udrea, cu siguranţă, nu ar mai fi rămas nimeni în partid! E drept, nici acum, după exodul în masă la Partidul Conservator, nu sînt prea mulţi! In ciuda experienţei sale politice, pe care nu i-o contestă nimeni, Corneliu Vadim Tudor s-a lăsat dus de nas şi încîntat de cîţiva trepăduşi din teritoriu, care au ştiut cum să-i prezinte viitorul partidului în culori roz-bombon. După alegerile locale, cînd domnia sa a venit în vacanţă la Neptun, a plecat urechea doar la spusele unor buni povestitori, meşteri mari în manipularea vorbelor goale! Practic, imediat după locale, au început să circule tot felul de zvonuri în legătură cu tentativa unora de a pleca din PRM. Nu numai la Constanţa, ci şi în alte filiale. De altfel, atitudinea unora dintre ei, la sosirea sa pe litoral, cînd au refuzat să-l întîmpine aşa cum se cuvine, ar fi trebuit să-i dea serios de gîndit… Încă de la jumătatea lunii iunie se zvonea că deputatul Gelil Eserghep face ochi dulci celor de la PSD, dar Corneliu Vadim Tudor a refuzat să se desprindă de cel pe care multă vreme l-a considerat ca fiind unul din oamenii săi de nădejde. Deşi a fost prevenit din timp de cine trebuie, Vadim nu s-a grăbit să lămurească lucrurile, finalul fiind cel pe care îl anticipa toată lumea, mai puţin domnia sa! Deputatul Gelil i-a întors spatele fără regrete, plecînd nu la PSD, pentru că aici nu a fost agreat, ci la PC. Grea lovitură pentru tribun, lăsat pe acest tronson fără aer! În ceea ce îl priveşte pe deputatul Gelil, din cîte am înţeles, un prosper om de afaceri, motiv pentru care Vadim plînge şi acum după el, cred că face o pereche bună cu Mincă, ajuns, după un salt pe trambulina fantezistă a politichiei, exact în fruntea PC. Nu mă îndoiesc că, în materie de afaceri, nu neapărat cu filtru, există multe puncte comune, fie şi în ceea ce priveşte potenţialii parteneri din Mangalia, unde Mincă se mişcă mai bine de cînd, scuzaţi expresia, l-a pus cu botul pe labe pe fostul primar Zanfir Iorguş. După cum am mai comentat, prin dezvăluirile făcute pe diverse canale de televiziune, liderul PC Constanţa a pus umărul decisiv la debarcarea fostului primar al Mangaliei. Ca şi Gelil, domnul Mincă a activat în PRM foarte mulţi ani, făcîndu-se cunoscut prin demersurile pe care le-a întreprins pentru transformarea staţiunii Neptun în… comună! Pe atunci, ne aflam în perioada în care, ca primar, Zanfir Iorguş se plimba de colo pînă colo cu tăbliile care indicau intrarea în municipiul Mangalia, montîndu-le conform instrucţiunilor prevăzute de o operaţiune strategică şi deosebit de importantă! Se poate spune că fostul peremist Mincă este un norocos. Si-a găsit jumătatea în Partidul Conservator, oferind tuturor un exemplu unic în materie de unitate de monolit, ceea ce Boc şi Elena Udrea nu au fost în stare să facă în PD-L! De cîteva săptămîni, deputatul Gelil a reîmprospătat sîngele peremist din PC, gest care îl apropie foarte mult de Mincă. Sigur, e posibil ca transfuziile de sînge peremist în Partidul Conservator să continue prin contribuţia inestimabilă a altor “donatori”, precum Dan Rahău, de pildă. Sînt sigur că şi Ion Anghel, liderul din foişorul (poate cuibuşorul) PRM Mangalia, s-ar oferi să doneze conservatorilor sîngele său peremisto-albăstriu. Nu-l lasă însă, după cum intuiesc, trecutul tumultos al relaţiilor tensionate pe care le-a avut, în PRM, cu Mincă, deşi, după ce i-a suflat postul de consilier lui Eugen Pricopie, ar putea fi interesant şi util în anumite ecuaţii. Sincer vorbind, s-ar putea ca nu Mincă să fie marea problemă a peremistului Anghel, zis şi John, ci fostul său coleg de partid, deputatul Gelil, care stăpîneşte foarte bine arta de a comunica scurt şi eficient cu şefii de la Bucureşti. În aceste zile, prin venele conservatorilor curge foarte mult sînge peremist. Atenţie, însă, uneori, excesul de transfuzii poate provoca pierderea identităţii unui partid! Abia aştept să ascult un discurs peremist ambalat într-o cutie de conserva(tor)…