În ciuda tuturor datelor ştiinţifice care arată valoarea extraordinară a vaccinării, numeroase mituri circulă încă în rîndul populaţiei, punînd sub semnul întrebării, în mod fals, valoarea acestui act medical. Medicii Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa oferă cîteva explicaţii şi argumente în favoarea vaccinării, susţinute de dovezi ştiinţifice incontestabile, pe baza documentărilor culese de pe site-urile autorizate ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor. Vaccinurile sînt cel mai eficient mijloc de protejare împotriva bolilor infecţioase. În ultimii 50 de ani, vaccinarea a salvat mai multe vieţi omeneşti decît orice altă intervenţie de sănătate. Aproximativ trei milioane de persoane mor în fiecare an din cauza unor boli ce puteau fi prevenite prin vaccinare. „Organismul nostru este capabil, prin sistemul său imunitar, să lupte împotriva agresiunilor din mediu. Cu mulţi dintre microbii cu care venim în contact, corpul nostru ştie să lupte fără probleme - adesea nici nu ştim că tocmai am învins anumite virusuri sau bacterii care ne-ar fi putut îmbolnăvi. Există însă microbi care, prin anumite particularităţi de structură, reuşesc să fie extrem de agresivi cu noi, fără ca sistemul imunitar să reuşească să îi oprească la timp. Pentru unii dintre aceşti microbi, instrumentul pe care ştiinţa l-a inventat, este vaccinul”, explică medicii. Prin vaccinare, organismul este antrenat să lupte specific cu anumiţi microbi, astfel încît, la contactul viitor cu aceştia, efectele să fie contracarate cît mai eficient. Marea majoritate a persoanelor care nu sînt vaccinate se vor îmbolnăvi la contactul cu microbul care determină acea boală infecţioasă, iar forma de boală este gravă, cu risc mare de complicaţii şi chiar deces. Dintre persoanele vaccinate, foarte puţine se îmbolnăvesc, iar îmbolnăvirea va îmbrăca o formă uşoară, cu risc foarte mic de complicaţii. „Dacă acum s-ar opri programele de vaccinare, copiii nu ar mai fi protejaţi împotriva unor boli severe şi ar fi grav afectaţi atunci cînd ar veni în contact cu ele. De exemplu, în fosta Uniune Sovietică, în anii `90, a fost suspendat parţial programul de vaccinare pentru o perioadă de timp - ca urmare, au fost înregistrate peste 140.000 cazuri de difterie, soldate cu 4.000 decese. În anii `70, opt ţări au renunţat la vaccinarea împotriva tusei convulsive; ca urmare, rata de îmbolnăvire a crescut de zeci şi chiar sute de ori - de exemplu Marea Britanie a înregistrat în 1972 peste 10.000 cazuri de îmbolnăvire şi 36 de decese, iar Japonia 13.000 cazuri cu 113 decese între 1976-1979”, se arată într-o informare a DSPJ. (Va urma.)