Deşi speriaţi de bau-bau-ul integrării care ameninţa cu vremuri grele producătorii care nu au investit prea mult în modernizare şi retehnologizare, procesatorii din industria laptelui îşi pot vedea acum liniştiţi de afaceri. Cu toate că s-a angajat să caute soluţii pentru aducerea unităţilor de procesare a laptelui la standardele comunitare chiar din 2007, România mai are mult de învăţat pînă va ajunge Europa din urmă. Cel puţin asta cred reprezentanţii Comisiei Europeane (CE), care au acceptat, în principiu, prelungirea perioadei în care procesatorii români mai pot folosi lapte neconform. „Am discutat cu cei de la Comisie şi s-a acceptat prelungirea termenului pînă la sfîrşitul anului 2009, cînd vom rediscuta problema. Termenul stabilit iniţial era sfîrşitul lunii iunie 2008, dar am cerut o derogare, întrucît sub 50% din laptele produs în România este conform cu standardele europene”, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiş. Prelungirea termenul impus de CE nu înseamnă în mod automat rezolvarea problemelor din domeniu, dar mai oferă timp micilor crescătorilor, un segment important de furnizori de lapte materie primă, să realizeze investiţii pentru a putea deveni competitivi pe piaţa comunitară. “În present, România nu este competitivă din punct de vedere al preţului la laptele materie primă de foarte bună calitate, acesta fiind mai scump în România, pentru că sectorul fermelor mari, de minim 1.000 de capete şi circa 10.000 de litri producţie zilnică, este extrem de puţin dezvoltat. Astfel, toţi producătorii îşi completează diferenţele primind laptele de calitate din surse externe”, a declarat directorul general al societăţii Albalact, Traian Simion. Pe de altă parte, sursele externe sînt limitate întrucît cererea pentru lapte a crescut în UE, iar spre deosebire de celelalte state comunitare, în România există un număr foarte mare de exploataţii familiale şi prea puţine ferme comerciale. Micii fermieri care vor să-şi vîndă producţia pe piaţă, dar nu sînt mulţumiţi să rămînă doar producători pentru consumul propriu sau vor să-şi dezvolte afacerea, trebuie să facă investiţii pe care şi le permit, în majoritatea cazurilor, prin credite bancare sau accesarea de fonduri comunitare. În aceste condiţii, deşi România are o producţie de cira trei milioane de tone lapte anual, cotă suplimentată cu 2% în 2008, întîrzierea investiţiilor ar putea elimina definitiv micii producători autohtoni din Europa. Reprezentanţii ANSVSA susţin că toate produsele realizate din lapte neconform vor fi destinate doar pieţei interne, ca şi pînă acum, însă firmele care vor să livreze în UE trebuie să aibă linii separate pentru prelucrarea laptelui, obligaţie valabilă şi înainte de acordarea derogării.