Camera Federativă a Medicilor din România cere întreruperea Programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei (PNESS), considerînd că nu este util cetăţenilor, banii investiţi în acest proiect putînd fi cheltuiţi mai eficient, de exemplu pentru creşterea salariilor medicilor. Sindicaliştii cer creşterea veniturilor medicilor la valoarea reală a muncii şi nivelului lor social. „Acest program poate fi întrerupt, pentru că Ministerul Sănătăţii nu şi-a făcut o idee legată de riscurile şi depistările diferitelor boli ale populaţiei şi ar fi trebuit să intervină la un alt nivel, de exemplu să aloce bani pentru medicii din zonele rurale, fiind foarte multe comune în România care nu au un cadru medical”, a precizat preşedintele Camerei Federative a Medicilor din România, Dan Pereţianu. Acesta susţine că, prin intermediul acestui program, sînt descoperiţi nişte pacienţi pentru care, însă, nu se face nimic, din cauza necolaborării dintre diversele departamente ale Ministerului Sănătăţii. Aprox. 4.000 de medici tineri au făcut cerere să plece definitiv din ţară şi să lucreze în Uniunea Europeană. „Prin plecarea acestora, statul român pierde circa 90 de milioane de euro. Dacă acestor medici li s-ar fi acordat numai 1.000 de euro pe lună salariu, ei nu ar mai fi plecat. Ce era un alt mizilic de patru milionane de euro în comparaţie cu suma uriaşă investită pentru acest Program, adică 300 de milioane de euro”, a adăugat Pereţianu. El este de părere că acest program este „un mijloc legal de a face anume cheltuieli”. Aparent, programul se adresează tuturor celor 22 de milioane de cetăţeni, pentru că toţi vor primi „scrisorele şi talonaşe”. „Există date suficiente despre sănătatea naţiunii la nivelul MS şi CNAS, respectiv datele rezultate din numărul de internări în spitale, fiecare internare cu diagnosticul respectiv fiind ataşată unui cod numeric personal şi aflate în posesia caselor de asigurări. În 2006, în România au fost şapte milioane de internări, iar CAS are toate datele pentru a spune care este starea naţiunii. Un alt mijloc de a afla care este starea de sănătate a populaţiei sînt datele clinice şi de laborator ale femeilor gravide, obligate la controale şi analize periodice, datele tuturor pacienţilor deja consultaţi de medicii de familie sau de specialişti în ambulatoriu, datele rezultate din numărul de analize de laborator efectuate în România, datele existente la Inspecţiile de Stat, referitoare la toate bolile care trebuie raportate în regim specific: tuberculoză, sifilis, hepatită, SIDA etc.