Vânăta vine din India şi China, unde leguma a început să fie cultivată din secolul V î.e.n. Din China a ajuns în Egiptul Antic, iar de acolo în Roma Antică. Românii au împrăştiat vinetele în toată Europa, iar în emisfera vestică au ajuns duse de exploratorii europeni. În prezent Italia, Turcia, Egipt, China şi Japonia sunt cei mai mari cultivatori de vinete din lume. Gustul amărui al vinetei necoapte i-a adus, pe nedrept un renume rău acestei preţioase legume, începând de la mijlocul Evului Mediu. Au fost sute de ani, în care oamenii nu au mâncat vinete pentru că erau convinşi că aduce nebunia, lepra şi cancerul. Leguma, una dintre cele mai bune pentru organism şi-a recuperat din prestigiu, cucerindu-i pe oameni ca plantă decorativă înainte de a le ajunge, din nou în farfurie, unde a şi rămas, începând cu secolul al 18-lea. Considerate legumele lunii august, perfecte de mâncat până la mijlocul lui octombrie, începutul lui noiembrie, când dă prima brumă, vinetele sunt o legumă de care trebuie să te bucuri din plin, scrie WH Foods. Sărace în calorii (au doar 27 de calorii la 100 de grame), bogate în vitamine, vinetele blochează formarea radicalilor liberi şi reduc nivelul de colesterol rău din sânge. Sunt o sursă excelentă de acid folic calciu, magneziu, zinc, fosfor (25 miligrame), fier (0,24 miligrame) şi de potasiu (230 miligrame). Au efect laxativ, ca urmare a fibrelor pe care le conţin (3,4 grame la 100 de grame) stimulează activitatea ficatului şi a pancreasului. Nu au colesterol, dar au grăsimi monosaturate (0,19 grame/ 100 de grame de legumă). Sunt bogate în vitamine C (2,2 mg) şi vitamina B9. Vinetele s-au făcut remarcate ca urmare a unui fitonutrient denumit nasunin. Acesta este un antioxidant foarte puternic care se găseşte în coaja vinetei, şi care are proprietatea de a proteja membranele celulare, în general, şi în special pe cele ale ţesutului nervos. Aceasta face din vinete o adevărată hrană pentru creier, şi o armă care previne apariţia maladiilor canceroase.