R. Moldova a sărbătorit, ieri, 21 de ani de independenţă, ziua fiind marcată de un program festiv cu muzică, expoziţii, dansuri şi focuri de artificii. La ora 09.00, oficialii au depus flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, iar la ora 10.00, la monumentul Maicii Îndurerate din sectorul Răşcani al capitalei. Iubitorii de automobile au putut asista, la ora 14.00, la o paradă de maşini de epocă, iar sărbătoarea s-a încheiat cu un concert şi un tradiţional foc de artificii. Sărbătorirea Zilei Independenţei a început însă duminică, printr-un concert şi o festivitate la care au fost premiate zece personalităţi din diferite domenii. De la sărbătoare au lipsit doar liderul PCRM, Vladimir Voronin şi liberalul Mihai Ghimpu. Printre cei prezenţi s-au numărat foştii preşedinţi Petru Lucinschi şi Mircea Snegur. Şeful statului, Nicolae Timofti şi preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, au venit împreună cu soţiile, în timp ce premierul Vlad Filat a preferat să vină singur.

Ziua Naţională a R. Moldova a fost sărbătorită şi la Bucureşti, duminică, de un grup de circa 20 de oameni adunaţi în faţa ambasadei moldovene, unde au ciocnit un pahar de şampanie şi au prezentat o petiţie în care cer ca această zi să devină sărbătoare legală şi în România. Manifestarea a fost organizată de două asociaţii care militează pentru unirea României şi R. Moldova - Grupul informal de gândire şi de acţiune România Vie, fondat de un grup din Bucureşti dar având membri şi din alte oraşe ale ţării şi Platforma Civică Acţiunea 2012, care grupează circa 30 de organizaţii de pe ambele maluri ale Prutului.

SCURT ISTORIC În R. Moldova, pe 27 august se sărbătoreşte adoptarea Declaraţiei de Independenţă faţă de Uniunea Sovietică din 1991. La aceeaşi dată, în 1989, s-a ţinut Marea Adunare Naţională la Chişinău, în care s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină. Duminică, după ora 17.00, aproximativ 20 de persoane, printre care Alexandru Surcel, membru fondator al Grupului informal de gândire şi de acţiune România Vie şi George Simion, coordonatorul Platformei Civice Acţiunea 2012, au ciocnit un pahar de şampanie în faţa sediului ambasadei R. Moldova la Bucureşti, urând românilor ”La mulţi ani!”. Surcel, care a împărţit petiţii jurnaliştilor prezenţi, purta o ie cu chimir la brâu, iar ceilalţi erau îmbrăcaţi majoritatea elegant. Ei au avut permisiunea ambasadei pentru această manifestare şi au putut staţiona pe trotuarul din faţa sediului. În petiţie se spune că ”27 august este o dată relevantă nu numai strict pentru basarabeni, ci pentru întreaga naţiune română. Anul revoluţionar 1989 nu a început pentru români nici cu manifestările de la Timişoara din 13 - 15 decembrie, transformate în revoltă în 16 decembrie şi nici cu manifestările din Iaşi care chemau la o demonstraţie împotriva regimului comunist în 14 decembrie. Revoluţia română a început de fapt la Chişinău, în data de 21 martie 1989, când a avut loc o primă manifestaţie la care s-a cerut adoptarea ca limbă oficială a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a limbii române, scrisă cu grafie latină. După 45 de ani de ocupaţie sovietică neîntreruptă şi de presiune «moldovenistă» neîngrădită, apariţia unei astfel de revendicări era aproape un miracol. Începând cu acel final de martie, duminică de duminică, demonstraţiile s-au ţinut lanţ, crescând în intensitate. În cele din urmă, la 27 august 1989 a fost convocată prima Mare Adunare Naţională”, se mai spune în textul petiţiei.