S-a pus punct campaniei electorale pentru alegerile locale. Duminică, 5 iunie, peste 18 milioane de români sunt chemați la urne pentru a alege primari, consilieri judeţeni şi consilieri locali. La nivelul județului Constanța, bătălia cea mare se dă în municipiul reședință de județ. Cotidianul nostru a trecut până acum în revistă combatanții pentru postul de primar al Constanței, care s-au prezentat cu bune și cu rele. Acum mai rămâne doar ca cetățenii să-l aleagă pe cel care merită să fie edilul-șef. Pentru a nu se înregistra fraude electorale, în premieră pentru România, va fi introdus un sistem electronic de monitorizare a prezenței la urne și combatere a votului multiplu. Concret, este vorba despre un sistem care a fost montat în fiecare secție de vot și care va scana actele de identitate ale tuturor alegătorilor.

Campania electorală s-a terminat. A fost una cu totul și cu totul atipică față de cum erau obișnuiți românii până acum. În cele 30 de zile în care în care candidații la funcțiile de primar și consilier local sau județean au încercat să-i convingă pe cetățeni de ce merită să le dea votul, nu s-a mai auzit sfârâitul de mititei, cântările artiştilor au dispărut, la fel și micile „atenţii” electorale, iar străzile nu au mai fost invadate de afișe și mesh-uri electorale. Doar pe ici, pe colo, candidații la locale care sunt și primari în funcție au fentat legea și au mai organizat câte o agapă, mascată în spatele unei anume sărbători locale. Putem spune că a fost o campanie electorală atipică și asta din cauza sau datorită - depinde din ce parte privești - noii legii electorale, care cuprinde o serie de restricții drastice. Candidații la alegerile locale au spus că legea care reglementează desfășurarea campaniei electorale are numeroase hibe și este mult prea excesivă. „Asta nu a fost campanie electorală. Am avut o grămadă de restricții și nu am putut să ne promovăm. Aproape totul a fost restricționat”, a spus unul dintre competitori.

CINE SUNT CANDIDAȚII LA LOCALE

În toată această perioadă, am trecut în revistă combatanții pentru cel mai râvnit post de primar, cel al municipiului reședință de județ, care s-au prezentat cu bune și cu rele. Din totalul de 12 candidați la Primăria Constanței, doar 10 au fost de acord să dezvăluie pentru cititorii cotidianului nostru planurile, intențiile și, poate, puțin din personalitatea lor. Dacă i-au convins sau nu pe constănțeni rămâne de văzut. La nivelul întregii țări, la alegerile locale din 5 iunie şi-au depus candidatura 267.239 de persoane, din care 210.097 de bărbaţi şi 57.142 de femei. Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), 449 dintre candidaţi au vârsta sub 23 de ani, fapt interzis de lege. La polul opus, 10 femei şi 16 bărbaţi care candidează au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani.

CINE VOTEAZĂ

Alegerile din acest an se vor defășura într-un singur tur și vor avea duminică, 5 mai. Secţiile de vot se deschid la ora 07.00 dimineaţa şi se închid la ora 21.00. Este declarat ales primar candidatul care a primit cele mai multe voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin, cu excepţia situaţiilor de balotaj. În schimb, față de scrutinul din 2012, alegerea preşedintelui de Consiliu Judeţean nu se va mai face prin vot direct, el fiind ales, ulterior, din rândul consilierilor județeni și în urma unor negocieri politice. Consilierii locali şi judeţeni vor fi aleși pe liste de partid. Alegătorii pot vota doar în comuna, oraşul sau municipiul în care au domiciliul și numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reședință și unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (în cazul alegătorilor care sunt cetățeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (în cazul alegătorilor care sunt cetățeni ai Uniunii Europene).

SISTEM ELECTRONIC DE COMBATERE A VOTULUI MULTIPLU

În premieră pentru România, la alegerile din 5 iunie va fi introdus un sistem electronic de monitorizare a prezenței la urne și combatere a votului multiplu. Concret, este vorba despre un sistem care va funcționa în fiecare secție de vot și care va scana actele de identitate ale tuturor alegătorilor. În baza datelor înregistrate, sistemul va putea indica, în timp real, membrilor secțiilor de votare dacă electorul are dreptul să voteze sau nu. Sistemul, care va putea revoluționa modul în care se desfășoară scrutinele în România, a fost testat de trei ori înainte de alegeri.

CUM SE DESFĂȘOARĂ PROCEDURA DE VOTARE?

Alegătorii vor primi trei buletine de vot, câte unul pentru primar, consilieri judeţeni şi locali. După ce prezintă actul de identitate operatorului de calculator, alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară, primește buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”. Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduce în urnă, având grijă ca acestea să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Ce riscă cei care dau ori primesc mită electorală

BEC a stabilit că accesul în cabina de vot cu orice tip de aparate de înregistrare sau preluare imagini este interzis și se pedepsește cu amendă. Potrivit legii, în ziua alegerilor, comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare sunt interzise. Românii mai trebuie să știe că oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Și persoanele care nu se pot deplasa pot vota

BEC a stabilit criteriile în baza cărora se poate solicita urna mobilă. Deplasarea acesteia se face de către o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, însoţită de pază asigurată de reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne. Cererile de deplasare a urnei speciale se pot depune cel mai târziu în ziua votării, până la ora 10.00. Urna specială se foloseşte în cazul persoanelor netransportabile din motive de boală sau invaliditate și al celor private de libertate care nu şi-au pierdut drepturile electorale. Conducerea BEC a specificat faptul că cererile pentru deplasarea urnei mobile se depun la secția de votare la care este arondat imobilul unde se solicită urna specială, sub condiția de a avea domiciliul sau reședința în localitatea în care se află se află secția de votare. În cazul persoanelor bolnave și invalide, cererea trebuie însoțită și de documente medicale. Printre cei care pot solicita urna mobilă se numără și persoanele aflate în închisoare, dar și bolnavii internați în spitale. De la Penitenciarul Poarta Albă au solicitat urna mobilă nouă deținuți, iar de la Spitalul Județean Constanța, alte câteva zeci de persoane.