Acordul climatic de la Paris, în vigoare de vineri

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Acordul climatic de la Paris, în vigoare de vineri

04 Noiembrie 2016 / 12:05 259 accesări

Acordul de la Paris privind schimbările climatice intră în vigoare pe data de 4 noiembrie, după ce a fost ratificat de 72 de țări, inclusiv România, care și-a asumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 față de 2005, în sectoarele non-ETS, de exemplu transport, agricultură, construcții și gestiunea emisiilor din deșeuri.

"Semnând Acordul de la Paris, guvernele au evidențiat tranziția inevitabilă de la combustibili fosili către surse mai curate de energie. Întrucât energia care provine din surse regenerabile câștigă din ce în ce mai mult teren în fața combustibililor fosili, iar cărbunele a intrat deja în declin, avem motive să fim optimiști, dar va mai dura până când vom putea sărbători (r)evoluția energetică. Planurile naționale de reducere a emisiilor trebuie să fie mai ambițioase, întrucât, în acest moment, nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor propuse. Ne așteptăm ca, în următoarele două săptămâni, în cadrul întâlnirilor COP22 de la Marrakech, guvernele să abordeze aceste probleme stringente pentru planetă", a declarat Jennifer Morgan, director executiv Greenpeace International, într-un comunicat de presă al organizației.

Reprezentanții Greenpeace România sunt de părere că, în cazul țărilor din Sud-Estul Europei, între care și România, trecerea de la combustibili fosili la energie regenerabilă impune și o tranziție economică a zonelor afectate.

Astfel, zonele monoindustriale, precum județul Gorj, a căror economie este construită în jurul lignitului, trebuie să dezvolte din timp noi sectoare economice în măsură să asigure veniturile și locurile de muncă. În plus, activiștii de mediu consideră că sunt necesare strategii de dezvoltare clare, asumate local la toate nivelurile și agreate prin consens politic, pentru următorii ani.

'România are, deocamdată, supracapacitate de producție a energiei electrice și este exportator de energie electrică. Pe termen mediu, o parte din unitățile de producție a energiei electrice vor fi dezafectate, în special termocentralele ce nu pot intra pe piața de energie fără ajutor de stat și nu sunt îndeajuns de flexibile pentru un sistem energetic în care ponderea surselor regenerabile este în creștere. România poate deveni un exportator de energie electrică și mai important în regiune, cu condiția ca evoluția capacității instalate să nu implice distrugerea râurilor, ocuparea terenurilor agricole, afectarea ariilor protejate sau sprijinirea prin ajutor de stat a sectorului nuclear și al combustibililor fosili. Capacitatea de producție a energiei electrice trebuie să evolueze către unități de mici dimensiuni, flexibile ca funcționare, distribuite cât mai uniform pe teritoriul țării, și nu în direcția unor noi termocentrale, reactoare nucleare și hidrocentrale mari', este de părere Ion Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace România.

Guvernul României a adoptat, în data de 28 septembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, actul normativ urmând să fie trimis spre dezbatere Parlamentului.

Acordul de la Paris a fost semnat, din partea României, pe 22 aprilie, la New York, de ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer.

"Documentul este primul acord cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice care impune obligații juridice tuturor părților pentru realizarea obiectivului global pe termen lung — de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius față de nivelul din perioada pre-industrială, în funcție de capacitățile și responsabilitățile de care dispun statele. În același timp, părțile vor depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius", se precizează într-un comunicat al Executivului.

Principalele obligații ale României în conformitate cu Acordul de la Paris sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 față de 2005, participarea la efortul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 față de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, gestiunea emisiilor din deșeuri — obiectiv la nivel de state membre ale UE stabilit în funcție de PIB/cap de locuitor.

În data de 12 decembrie 2015, cele 196 de state participante la cea de-a 21-a Conferință a Părților de la Paris (COP 21) au semnat un acord prin care se angajează să depună eforturi pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius. Dintre cele 195 de state reprezentate la conferința din capitala Franței, 186 au anunțat măsuri privind limitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la orizontul anului 2030.

Documentul stabilește un set de reguli ambițioase și obligatorii din punct de vedere juridic, în domeniul schimbărilor climatice, inclusiv reduceri cuantificabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

Acordul de la Paris privind schimbările climatice a fost ratificat de principalii trei poluatori ai lumii, Statele Unite ale Americii, China și India, dar și de Uniunea Europeană. Documentul stabilește un plan de acțiune la nivel global, pe termen lung, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Guvernele țărilor semnatare au convenit ca obiectiv pe termen lung să limiteze creșterea temperaturii globale la sub 2 grade Celsius față de perioada preindustrială și să continue eforturile pentru a coborî această limită de creștere până la 1,5 grade Celsius, pentru a reduce astfel riscurile și impactul schimbărilor climatice. De asemenea, acordul menționează nevoia de a atinge un vârf al emisiilor de gaze cu efect de seră cât mai scăzut posibil (recunoscând totuși că acest lucru va necesita o perioadă mai lungă pentru țările în curs de dezvoltare) și de a adopta cât mai rapid reduceri rapide ale poluării în concordanță cu cele mai bune studii științifice disponibile.

În baza Acordului de la Paris, începând din 2023, părțile urmează să realizeze un bilanț la nivel mondial, la fiecare 5 ani, bazat pe cele mai recente date științifice și date privind punerea în aplicare existente la momentul respectiv, care va monitoriza progresele înregistrate și va analiza situația în ceea ce privește reducerea emisiilor, adaptările efectuate și sprijinul acordat, iar contribuția succesivă a fiecărei părți trebuie să reprezinte o evoluție față de contribuția sa precedentă și să reflecte cel mai ridicat nivel de ambiție al acesteia.

O primă discuție cu privire la acțiunile întreprinse și măsurile luate între timp este prevăzută pentru anul 2018, iar o primă revizie obligatorie ar urma să aibă loc în 2025.

Acordul de la Paris a fost ratificat de 72 de țări, care reprezintă 56,75% din emisiile la nivel mondial de gaze cu efect de seră, depășind pragul de 55% necesar pentru implementare. Uniunea Europeană reprezintă aproximativ 12% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

În prezent, temperatura medie globală este cu 0,85 grade Celsius mai ridicată decât la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Taguri articol


12
Pagina a fost generata in 0.1974 secunde