România trebuie să demonstreze prin măsuri administrative că are capacitatea de a absorbi fondurile europene, existând posibilitatea unor discuţii la nivel politic în Consiliul şi în Parlamentul European privind legarea alocărilor de absorbţie, a declarat, ieri, comisarul european, Dacian Cioloş. ”Vor fi fonduri mai mari pentru România faţă de perioada actuală. Propunerea Comisiei Europene avantajează, printre altele, şi România, care va fi beneficiar net în creştere pentru politica comună agricolă şi de coeziune. Dar nu exclud discuţii la nivel politic în Consiliul şi în Parlamentul European şi să existe tentaţia să facă legătura între alocări şi absorbţie. De aceea sunt necesare măsuri administrative prin care România să demonstreze că este capabilă să folosească fondurile”, a precizat comisarul european pentru Agricultură. Comisarul european a declarat că propunerea Comisiei Europene privind bugetul total a fost una creativă, urmărind dezvoltarea pe bază de inovaţie şi cercetare şi relansarea creşterii economice pentru întărirea pieţei comune, dar şi una realistă. Bugetul total al Uniunii Europene pentru 2014-2020 este de 1.025 miliarde euro, 95% dintre aceste fonduri întorcându-se la statele membre prin proiectele dezvoltate. Costurile asociate birocraţiei se ridică la 6%, Comisia Europeană propunând pentru perioada următoare o reducere a acestor cheltuieli la 5%. Absorbţia fondurilor nu va mai fi principalul obiectiv, ci se va pune accent pe indicatori de rezultate măsurabile prin utilizarea bugetului. De asemenea, statele membre trebuie să îşi asume angajamentul de obţinere a acestor rezultate, urmând să existe contracte de parteneriate cu Comisia Europeană. Practic, statele membre se angajează în atingerea unor obiective naţionale şi a celor stabilite de politica comună. Totodată, prin reformele politicilor comunitare se doreşte simplificarea procedurilor fără scăderea gradului de utilizare a fondurilor europene, pentru diminuarea birocraţiei, ”cu speranţa că statele membre nu vor adăuga mai multă birocraţie în normele de implementare”, a precizat Cioloş. Comisarul a mai spus că suma de 15 miliarde euro reprezintă finanţări legate de politica agricolă comună, dar care se regăsesc în alte linii bugetare. Cioloş a dat ca exemplu un buget de 4,5 miliarde euro pentru cercetare şi inovare în agricultură. ”Este prima dată când va exista o linie de finanţare specifică pentru sectorul agricol alimentar, dar care nu va finanţa doar proiecte de cercetare pentru rapoarte care să fie puse într-un dosar, într-un sertar, ci va finanţa consorţii între laboratoare şi institute de cercetare, producătorii agricoli şi organizaţiile lor, structuri care se ocupă de formarea lor profesională, de consultanţă pentru agricultură, întreprinderi din sectorul agroalimentar”, a adăugat comisarul european. Cioloş a precizat că alţi 3,5 miliarde euro vor fi folosiţi pentru situaţii de crize sanitare pe piaţa agroalimentară, cum au fost criza gripei aviare, criza E-coli în domeniul producţiei de legume sau criza dioxinei din sectorul porcin.