Băncile româneşti sînt cele mai expuse în zona Europei de Est, alături de cele din Ungaria, la riscurile valutare aferente împrumuturilor acordate în monede străine, potrivit unui raport al agenţiei de evaluare financiară Standard & Poor's. În cazul României, ponderea împrumuturilor în valută a scăzut cu 8 puncte procentuale, la 56% din total, la sfîrşitul anului 2005, în urma reglementărilor adoptate de banca centrală. Cu toate acestea, nivelul ridicat al împrumuturilor face ca sectorul bancar românesc să fie vulnerabil, arată S & P. "Românii se împrumută agresiv în valută. În acelaşi timp, moneda naţională a României este una dintre cele mai vulnerabile la riscuri, în pofida faptului că banca centrală controlează cursul", se spune în raport. Specialiştii S & P estimează că măsurile administrative ale BNR vor fi păstrate pentru următoarea perioadă, pentru a reduce creditele în valută. Unul dintre efecte va fi penalizarea indirectă a băncilor, ca urmare a creşterii costurilor acestora. Analiştii S & P arată că, deşi nivelul actual al ratei de schimb nu reprezintă o ameninţare la adresa ratingului de ţară, ar putea diminua, pe termen mediu şi lung, tendinţele economice pozitive. Nivelul ridicat al inflaţiei a determinat reducerea activelor financiare ale populaţiei, iar schemele piramidale de jocuri şi problemele apărute în urmă cu cîţiva ani în sectorul bancar au dus la erodarea încrederii în moneda naţională, se arată în raportul S & P.

Situaţia menţionată s-a reflectat în orientarea populaţiei către împrumuturile şi depozitele în valută, acest lucru expunînd băncile unor riscuri valutare suplimentare. La fel ca în statele vecine, companiile contractează cel mai mare volum de credite în valută, avînd o pondere de 70% în totalul împrumuturilor în monedă străină. S & P atrage atenţia asupra ritmului accelerat în care au crescut creditele în valută contractate de persoanele fizice, avînd în vedere ponderea redusă a salariilor în valută în totalul remuneraţiilor şi gradul relativ scăzut al averii populaţiei. La finele anului trecut, 30% din totalul împrumuturile în valută aparţineau persoanelor fizice, faţă de 2% în anul 2000. Analiştii subliniază că, în ultimii ani, leul a fost cea mai volatilă monedă din Europa Centrală şi de Est, în raport cu euro şi dolarul. În ultima perioadă însă, investitorii au o mai mare încredere în leu, avînd în vedere iminenţa aderării României la UE şi reformele care au fost întreprinse. Intrările masive de capital au determinat, în luna mai, o volatilitate crescută a leului, urmată, în luna iunie, de o depreciere accentuată, care a subliniat încă o dată riscurile pe care şi le asumă cei care se împrumută în valută, se mai arată în raportul S & P. În ceea ce priveşte statele vecine, agenţia de rating afirmă că în cazul Croaţiei şi Poloniei riscurile sînt medii, iar Slovacia, Bulgaria, Cehia şi Slovenia au o expunere redusă la riscuri valutare aferente creditelor luate de clienţi.