Deprecierea brutală a leului din ultimele zile pînă la cotaţii de 3,69 lei/euro la sfîrşitul săptămînii trecute, stimulează exporturile, dar ar putea avea ca efecte negative urcarea inflaţiei, reducerea investiţiilor străine şi mărirea ratelor la creditele în valută. Potrivit economistului şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, deprecierea leului are două cauze principale: neîncrederea investitorilor nerezidenţi cu privire la evoluţiile macroeconomice din România şi turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale. În plus, inflaţia anuală a urcat puternic în ultimele luni, de la niveluri sub 4% în prima parte a acestui an, pînă la 6,84% în octombrie, cu aproape 2% peste marja superioară intervalului de 3-5% care încadrează ţinta de inflaţie a BNR. Anghel spune că \"aceste fluctuaţii importante ale cursului într-o perioadă scurtă nu fac bine economiei\" şi menţionează patru posibile efecte negative, în afară de impactul pozitiv asupra exporturilor, care ar putea atenua din deficitul balanţei de plăţi. \"Este un efect asupra inflaţiei, dar nu acum, ci peste trei luni, cînd importatorii îşi vor face calculele la noul curs\", a precizat economistul şef al BCR, care a precizat că perioada sărbătorilor, cu promoţiile aferente, va \"ascunde\" efectul unui leu mai slab asupra preţurilor. El a menţionat că investitorii străini credeau că BNR poate să-şi atingă ţinta, iar ratarea din acest an a schimbat în mod negativ perspectiva şi percepţia jucătorilor străini. Iar acesta este al doilea efect negativ, întrucît România are nevoie de investiţii pentru a se dezvolta.

Pe de altă parte, scumpirea importurilor nu este o situaţie foarte fericită, mai ales că \"România are nevoie de tehnologie pentru dezvoltare\". Ultimul efect negativ constă în impactul asupra persoanelor care au luat credite în valută şi au venituri în lei şi pentru care ratele la rambursarea împrumuturilor devin mai mari. \"Persoanele fizice se vor gîndi din ce în ce mai mult la implicaţiile unui credit în valută\", a arătat Anghel. El nu crede că vor exista probleme majore: \"Este posibil să crească numărul restanţelor, dar nu văd efecte catastrofale, întrucît doar o mică parte din cei care au împrumuturi le-au luat în iulie, cînd euro era 3,11 lei\". Concret, pentru cei care au de plătit la bancă o rată de 200 de euro, calculată în lei, aceasta a crescut de la 622 de lei în iulie la 707 lei în noiembrie. Şi pentru creditele în dolari şi franci elveţieni rata lunară a crescut în perioada menţionată, cu aprox. 30 de lei, respectiv 80 de lei. La dolari, creşterea a fost mai redusă şi din cauza deprecierii monedei americane faţă de cea europeană. În schimb, la creditele în yeni japonezi, rata lunară a crescut, din 2 iulie pînă în prezent, cu mai mult de 100 de lei, respectiv un milion de lei vechi. Leul s-a depreciat începînd din iulie cu 16,4% faţă de euro, de la cotaţii de 3,11 lei/euro (2 iulie) la 3,61 lei/euro la închiderea şedinţei din 23 noiembrie.