România şi Bulgaria devin din nou puteri agricole, la 30 de ani de la sfârşitul comunismului, iar canalul de 64 de kilometri dintre Dunăre şi Marea Neagră a devenit o poartă către pieţele mondiale, relatează Bloomberg. Canalul de la Dunăre până la portul Constanţa, denumit „Canalul Morţii“ este de notorietate în istoria României. Mii de prizonieri politici au murit pentru a-l construi şi un dictator sever a falimentat ţara pentru a lucra la finalizarea lui. La treizeci de ani după încheierea comunismului, canalul a ajutat la transformarea unora dintre cele mai sărace state membre ale UE în cei mai mari exportatori de grâu, scrie Bloomberg. Simbolul opresiunii şi al vanităţii totalitare este acum un exemplu al transformării unei ţări care a îndurat unele dintre cele mai dure condiţii în timpul Războiului Rece. România şi Bulgaria au primit peste 30 miliarde de euro ajutor pentru modernizarea agriculturii. România a exportat 2,3 milioane de tone de grâu de când a început sezonul, în iulie, mai mult decât orice alt stat din UE, până acum. Bulgaria s-a situat pe locul trei în clasament, cu 885.000 de tone.

Gheorghe Lămureanu îşi aminteşte proiectul canalului, redeschis de Nicolae Ceauşescu în anii '70, când vânzările de grâu în străinătate însemnau că mulţi oameni trebuia să îndure foamea. Fermierul, în vârstă de 64 de ani, a lucrat câmpurile adiacente căii navigabile mai bine de patru decenii şi foloseşte canalul pentru a le iriga. „Tranziţia din comunism a fost dificilă”, a spus Lămureanu. „Eram obişnuiţi să fim producători. Nu am ştiut niciodată cum să vindem, aşa că a trebuit să ne adaptăm”, a adăugat el. Producţia depăşeşte cererea internă, România fiind, de asemenea, un element cheie pentru alte ţări din regiune care fac parte din piaţa deschisă a UE. Majoritatea a ceea ce exportă România nu creşte în ţară. Căile navigabile pe Dunăre aduc produse de la fermele din Slovacia, Ungaria şi Serbia. Exporturile prin Constanţa ar putea chiar să depăşescă recordul anterior stabilit în 1989.

Cea mai mare piedică pentru extindere este infrastructura feroviară şi rutieră din România şi calitatea instalaţiilor de transport din Bulgaria. Rutele de transport sunt dotate cu echipamente mai vechi, construite în timpul perioadelor economice controlate de stat, care fac încărcarea mai lentă decât în porturile occidentale.

Constanţa urmează să obţină un impuls competitiv major. Un nou complex de depozitare şi manipulare a cerealelor de 24 de silozuri este setat să transfere 72.000 tone pe zi pe nave, de şase ori mai rapid decât rata actuală disponibilă. Complexul costă peste 50 de milioane de euro, cea mai mare parte a banilor provenind de la băncile locale. UE a finanţat o conexiune feroviară pentru a sprijini noul terminal. Un nou complex de silozuri de cereale va face din portul Constanţa, principalul centru de încărcare a grâului din Marea Neagră.„Construiţi drumul şi vor veni oamenii”, spune Viorel Panait, preşedintele celui mai mare manipulator de marfă din Constanţa, Comvex SA. „Acest terminal a fost o piesă care lipsea din puzzle”, a adăugat el.