Cât de mare este pericolul la care te expui mâncând un apreciat mezel

Asociația Pro Consumatori, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 20 mărci de mușchi file. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: "Să învățăm să înțelegem eticheta!". Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

„Fără niciun dubiu, muşchiul file intră în acest moment în topul celor mai consumate mezeluri de pe piaţa noastră, cea mai bună dovadă fiind multitudinea de sortimente regăsite pe rafturilor magazinelor de profil. Fiind accesibil, muşchiul file îţi încântă privirea când treci pragul supermarketurilor, însă de prea puţine ori consumatorul român alege să citească eticheta cu ingredientele conţinute în acest mezel, lucru care poate aduce consecinţe nefaste asupra sănătăţii pe termen lung, mai ales în situaţia în care consumi zilnic cel puţin 50 grame de carne procesată. Procedând astfel, pleci din start cu un risc cu 18% mai mare de a suferi de cancer colorectal. De altfel, pe 26 octombrie 2015, 22 de experţi din 10 ţări au catalogat mezelurile procesate ca fiind alimente cancerigene regăsite în Grupul 1, concluziile respective bazându-se pe analiza amănunţită a unui număr de 800 de studii ştiinţifice, desfăşurate pe parcursul ultimilor 20 de ani. Plecând din acest punct, se impune o analiză mai riguroasă a listei ingredientelor regăsite în muşchiul file, două dintre acestea fiind extrem de controversate. Într-adevăr, monoglutamatul de sodiu şi caragenanul sunt ingredientele care ridică cele mai multe semne de întrebare, numeroase studii de specialitate dovedind că nu sunt asociate deloc cu sănătatea celor care le consumă. În literatura de specialitate întâlnim numeroase studii care asociază direct declanşarea unor probleme de sănătate precum astmul, anxietatea, boala Parkinson, pierderea vederii, obezitatea, tulburările de vorbire în urma ingestiei mono-glutamatului de sodiu, neurochirurgul Russell Blaylock subliniind că acest potenţiator de aromă supra-activează celulele nervoase până în punctul în care acestea mor. Conform unui studiu ştiinţific publicat în 1987, 13 din 32 de persoane au suferit crize de astm după ingestia unor cantităţi mari de glutamat de sodiu. Al doilea ingredient supus analizei noastre este caragenanul, un aditiv alimentar care se extrage din algele roşii, fiind procesat cu substanţe alcaline pentru a nu ridica probleme mari de sănătate la nivelul consumatorilor, aşa cum se întâmplă cu caragenanul produs într-un mediu acid. Caragenanul obţinut la contactul cu substanţele acide poartă denumirea de caragenan „degradat" sau de „poligenan", reprezentând o substanţă inflamatoare la care foarte mulţi specialişti de laborator apelează atunci când trebuie să testeze medicamentele antiinflamatoare. În plus, are un rol de emulsifiere, de stabilizare şi de îngroşare a produselor în care este adăugat, fiind folosit pe o scară mare la nivelul industriei alimentare, dar şi în pastele de dinţi, în medicamente, în băuturile vegetale sau în suplimente alimentare pentru slăbit. Cercetările întreprinse au demonstrat că poligenanul sau caragenanul „degradat" nu este sigur pentru consum, testele pe animale indicând declanşarea tumorilor localizate la nivelul intestinului, a ulcerelor, putând favoriza în ultimă instanţă chiar şi apariţia cancerului de colon. Fiind o substanţă extrem de periculoasă, specialiştii au evitat efectuarea studiilor pe oameni, acesta fiind şi motivul pentru care poligenanul este oficial considerat ca având potenţial cancerigen. Deşi caragenanul obţinut în mediul alcalin este aditivul folosit în industria alimentară, foarte mulţi specialişti îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu această substanţă, mai multe studii efectuate după anii 60 arătând faptul că se poate degrada în prezenţa acidului din stomac, putând deveni la fel de toxic ca şi poligenanul. Până în prezent, comunitatea medicală nu este sigură până în ce punct caragenanul se poate degrada în poligenan la nivelul sistemului digestiv, unele studii menţionând un procent cuprins între 10% şi 20%. Practic, nu ştim nici astăzi care este cantitatea de caragenan ce poate fi ingerată pentru a nu fi toxică pentru organismul uman, însă un studiu publicat în 2012 a demonstrat în mod cert că acest aditiv este legat de creşterea riscului de apariţie a inflamaţiei intestinale. Așadar, nu este recomandat persoanelor care suferă de probleme digestive, putând agrava simptomatologia existentă. De aceea, te sfătuiesc să te gândeşti bine înainte de a consuma mezeluri care conţin aceste ingrediente şi să pui întotdeauna sănătatea în topul priorităţilor tale." - Dumitru Bălan, nutriționist

„Mușchiul file ar trebui să fie o bucată de carne fiartă, condimentată și afumată cu fum natural! Din păcate, 9 din 10 produse sunt fabricate dintr-o pastă de carne cu adaos de soia, proteină din lapte, zaharuri, extracte de condimente, drojdie și aditivi alimentari. În cazul produselor din carne, şi nu numai, calitatea acestora este influenţată în mare măsură de ponderea ingredientului principal. Din păcate, foarte puţini producători declară conţinutul de carne din produsele pe bază de carne. Un alt aspect căruia consumatorii ar trebui să-i acorde o importanţă deosebită este declaraţia nutriţională. Aceasta ne oferă informaţii despre cantitatea de proteine, grăsimi şi sare din 100 grame produs. Vă recomand să cumpăraţi numai acele mărci de mușchi file care au menţionat pe etichetă procentul de carne, care nu trebuie să fie mai mic de 96%. Astfel în 100 grame mușchi file trebuie să existe cel puţin 96 grame carne."- Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.