Cât de mult ne costă instabilitatea politică?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Cât de mult ne costă instabilitatea politică?

Economie 26 Iunie 2017 / 13:10 2323 accesări
Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu:

Fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu: "Gândiți-vă că mai mult de 80% dintre ele (fondurile europene – n.r.) nu vor fi realizate. Suntem la jumătatea anului, nu avem acreditate autoritățile de management, nu sunt semnate contracte".

Cât ne costă instabilitatea politică? Trebuie ţinut cont şi de faptul că dacă PSD propune un premier acceptabil pentru preşedintele Iohannis şi situaţia politică reintră în normal, urmările crizei vor continua încă mult timp după ce se încheie povestea de pe scena guvernamentală. Să adăugăm şi faptul că leul a stagnat, timp de trei zile, la cel mai mic curs din ultimii cinci ani. Deci, la fireasca întrebare „Cât ne costă instabilitatea politică?” răspunde un fost ministru pentru Mediul de Afaceri, actual reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR), Florin Jianu, care estimează că impactul instabilității politice ar putea fi de 2 miliarde de euro până la finalul anului, acesta fiind generat de creșterea dobânzilor și a costurilor de împrumut ale statului, precum și de creșterea costurilor pentru produsele importate. "Calculul pe care noi l-am făcut având în vedere creșterea dobânzilor și a costurilor de împrumut ale statului, creșterea costurilor pe produsele importate duc la un cost total până la sfârșitul anului de aproximativ 2 miliarde de euro. Vă fac numai o radiografie numai a ceea ce înseamnă diferența de curs valutar și implicațiile pe importuri. Importurile trimestriale sunt în jur de 20,8 miliarde de euro, atât au fost pe primul trimestru, iar dacă ne uităm la o diferență a cursului valutar de la 4,55 lei/ euro la 4,59 avem 20 de milioane de euro strict", a spus Florin Jianu, potrivit agerpres, în cadrul unei conferințe de presă.

FONDURILE EUROPENE NU AU FOST LUATE ÎN CALCUL

Acesta a subliniat că la această sumă nu au fost luate în calcul fondurile europene, iar în programul de guvernare era prevăzut ca până la finalul anului să fie atrase 4,6 miliarde de euro. "Gândiți-vă că mai mult de 80% dintre ele nu vor fi realizate. Trebuie să facem diferența, nu avem exact datele cât sunt plăți directe pe agricultură pentru că ele o să intre în acest calcul de 4,6 miliarde de euro, dar se scad. Cred că acelea vor fi singurele sume atrase în acest an, dacă mă întrebați pe mine. Suntem la jumătatea anului, nu avem acreditate autoritățile de management, nu sunt semnate contracte", a afirmat Jianu. Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CNIPMMR, a precizat că pierderea rezultă nu doar din faptul că banii nu au fost încasați, ci și din acela că bugetul nu va avea partea de impozite și contribuțiile generate de aceste fonduri.

DEPRECIEREA CURSULUI ÎNSEAMNĂ CREȘTEREA PREȚULUI PRODUSELOR IMPORTATE Ş.A.M.D.

Jianu a menționat că instabilitatea economică indusă de tensiunile politice recente a produs o serie de efecte ale căror repercusiuni se văd și se vor vedea și în următoarele luni. În ceea ce privește deprecierea cursului, Jianu susține că urmare a acesteia la nivel economic se va înregistra o serie de fenomene cu impact direct asupra mediului de afaceri: creșterea prețului produselor importate, instabilitate pentru contractele încheiate de antreprenori, aceștia fiind nevoiți să își ia o marjă de siguranță pentru prețurile pe care le fixează, creșterea poverii creditelor în euro, creșterea costurilor la care se împrumută statul, scăderea investițiilor din partea statului. De asemenea, la nivelul întregii societăți, deprecierea poate duce la o scădere a consumului și, implicit, o scădere a încasărilor bugetare din impozite indirecte sau la o creștere a costului vieții.

IMM-URILE SUFERĂ ŞI ELE

Jianu consideră că recenta moțiune de cenzură a dus la amânarea unor măsuri care trebuiau puse în aplicare pentru mediul de afaceri și, în special pentru IMM-uri, rezultatul fiind afectarea gravă a mediului de afaceri și a antreprenorilor români.

Dintre măsurile rămase neimplementate/blocate și pentru care nu există un orizont de timp rezonabil pentru a fi puse în practică în cadrul anului 2017, Jianu a menționat: Legea prevenției, al cărei termen de realizare a fost depășit, Programul de susținere a internaționalizării, aprobat prin OUG nr. 8/2017 privind Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, care nu are norme de implementare elaborate și aprobate, Codul Economic al României sau Înființarea liceelor de antreprenoriat.

CE SE POATE FACE

CNIPMMR consideră că problemele apărute din cauza crizei politice în implementarea măsurilor programului de guvernare pentru mediul de afaceri pot fi depășite prin: stabilirea ca prioritate absolută a domeniului fondurilor europene, acreditarea autorităților de management și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene; dezvoltarea de parteneriate public-private prin care să aibă loc transferul de autoritate din partea statului către organizațiile de antreprenori, în domeniile turismului, investițiilor, forței de muncă; adoptarea de măsuri pentru creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice; aplicarea Codului Fiscal și nemodificarea acestuia pentru 4 ani, asigurându-se stabilitate și predictibilitate legislației fiscale.



12
Pagina a fost generata in 0.2636 secunde