Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie deţine un impresionant patrimoniu, din care fac parte mii de piese descoperite, de-a lungul timpului, de cercetătorii constănţeni, pe şantierele arheologice din judeţ. Din acest patrimoniu arheologic face parte şi o bogată şi preţioasă colecţie de podoabe din aur, care conţine piese care datează din secolul al IV-lea î. H. pînă în secolul al VI-lea d. H. Pentru că, pînă în prezent, nu există un material documentar referitor la această amplă colecţie, conducerea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie a hotărît să editeze un catalog al metalelor preţioase expuse în sălile instituţiei. De editarea acestui catalog se va ocupa cercetătorul Zaharia Covacef, care este autoarea unei lucrări cu caracter documentar, referitoare la sculpturile aflate în patrimoniul muzeului constănţean. În acest catalog, care va fi lansat chiar în 2007, vor fi prezentate cele mai importante podoabe din aur, printre acestea numărîndu-se un medalion de tip thesalian, cercei şi inele din acelaşi metal preţios, precum şi bijuterii cu nuanţă creştină. Cititorii care vor răsfoi paginile catalogului vor observa că pe medalionul de tip thesalian este reprezentat într-un relief înalt bustul Afroditei, care poartă pe cap o coroană de lauri, cu sînul stîng dezvelit şi cu extremităţile panglicii care-i prind părul căzîndu-i pe umeri. Medalionul este înconjurat de o reţea de lănţişoare, pe care sînt fixate în puncte de întîlnire flori micuţe. "De menţionat este că, în lume, există doar 12 exemplare ale acestui medalion, doar unul aflîndu-se în România, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie", a explicat Zaharia Covacef.

Cele mai multe dintre piesele expuse în sălile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie şi care vor fi prezentate în album, au fost descoperite în necropolele din cetăţile greceşti: Histria, Tomis şi Callatis, dar şi în mormintele din cetăţile de pe limesul Dunării: Hîrşova, Capidava, Axiopolis şi Sucidava. Cercetătorul Zaharia Covacef a precizat că în atelierele pontice au fost folosite toate tehnicile de prelucrare a metalului preţios, precum laminare, ciocănire, cizelare, granulare şi sudură. "Printre cele mai răspîndite bijuterii descoperite în Dobrogea se numără bijuterii de uz curent, cum ar fi cercei, inele, lănţişoare cu sau fără pandantiv, brăţări şi ace de păr. Din rîndul celor mai importante descoperiri, care vor face şi obiectul acestui catalog, face parte şi o pereche de cercei cu pandantiv, descoperită la Callatis", a precizat cercetătorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie. Ambii cercei sînt alcătuiţi dintr-un mic disc concav, în formă de rozetă, cu granulaţie fină, de care este prins, printr-o verigă, un pandantiv cu o bază ovală, pe care este aşezat un berbec.