Cazul lui Mohammad Munaf, discutat marţi la Curtea Supremă a SUA

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Cazul lui Mohammad Munaf, discutat marţi la Curtea Supremă a SUA

Externe 24 Martie 2008 / 00:00 675 accesări

Un dosar ce poate avea implicaţii majore pentru americanii reţinuţi în zone de război din străinătate a ajuns în atenţia Curţii Supreme a SUA, care va discuta, marţi, cazurile lui Mohammad Munaf, cetăţean americano-irakian şi Shawqi Ahmad Omar, cetăţean americano-iordanian, aflaţi în custodia forţelor americane în Irak. Cei doi susţin că gardienii de la Camp Cropper se află sub comanda armatei americane, ceea ce îi îndreptăţeşte să conteste, conform legii americane, detenţia lor în Irak. Autorităţile americane afirmă însă că închisoarea aparţine Forţei Multinaţionale din Irak, iar tribunalele americane nu au jurisdicţie asupra celor doi. Disputa va fi tranşată de Curtea Supremă a SUA, iar o decizie în aceste cazuri va avea implicaţii semnificative asupra drepturilor cetăţenilor americani reţinuţi în teatre de luptă din străinătate. Înaintea pronunţării unei decizii, felul în care sînt protejaţi aceştia nu este clar.

Plîngerile în mare măsură asemănătoare ale celor doi sînt însă complicate de poveştile lor personale. Mohammad Munaf a fost transferat la Camp Cropper în urma răpirii ciudate în care au fost implicaţi trei ziarişti români pe care îi însoţea la Bagdad. El şi cei trei ziarişti au fost duşi într-un subsol de beton, la o fermă de la periferia oraşului, unde au fost reţinuţi aproape două luni alături de alţi şapte ostatici. După ce Munaf şi ziariştii au fost eliberaţi, autorităţile americane şi române l-au acuzat de înscenarea răpirii. Autorităţile americane afirmă, în documente judiciare, că Munaf a recunoscut, în înregistrări video, în scris şi în faţa unui tribunal de investigaţie că a fost complice la răpire. Cazul a ajuns la Curtea Penală Centrală irakiană, unde Munaf a fost condamnat la moarte, într-un proces contestat de avocaţii săi. Autorităţile americane au vrut să-l predea pe Munaf Guvernului irakian în vederea aplicării sentinţei, dar o Curte de Apel irakiană a casat sentinţa cu trei săptămîni în urmă. Pentru moment, un tribunal irakian desfăşoară o nouă anchetă, iar Munaf rămîne la Camp Cropper. Avocaţii săi au contestat transferul, afirmînd că autorităţile americane încalcă drepturile constituţionale ale unui cetăţean american, iar transferul poate însemna moartea iminentă a clientului lor. Deşi el şi-ar fi recunoscut vina în faţa oficialilor americani şi români, avocaţii săi declară că mărturia a fost obţinută sub ameninţare, iar Munaf a declarat în faţa tribunalului irakian că este nevinovat.

În cazul lui Shawqi Ahmad Omar, arestarea a avut loc la Bagdad, în octombrie 2004, fiind acuzat că acordă sprijin reţelei teroriste a lui Abu Musab al-Zarqawi. Autorităţile americane au vrut să-l transfere tribunalului irakian pentru proces, dar un tribunal districtual american a blocat transferul. Cei doi susţin că deţinerea cetăţeniei americane şi condiţiile în care au fost arestaţi de forţele americane le oferă dreptul de a contesta măsurile în tribunale federale americane. Complete diferite ale Curţii de Apel din Washington au analizat cazurile lor în baza unei decizii din 1948 a Curţii Supreme, care a hotărît că tribunalele federale nu au jurisdicţie asupra deciziilor forţelor multinaţionale. Cele două complete au ajuns însă la concluzii diferite. Astfel, Shawqi Ahmad Omar a obţinut dreptul de a-şi continua procesul într-un tribunal federal, deoarece nu fusese încă judecat în străinătate, în timp ce Mohammad Munaf, deja condamnat în Irak, a fost considerat în afara jurisdicţiei tribunalelor americane. Guvernul a formulat apel în cazul lui Omar, iar avocaţii lui Munaf au contestat decizia luată în cazul clientului lor, Curtea Supremă decizînd să analizeze cele două cazuri într-o audiere comună. Autorităţile americane susţin că Omar şi Munaf solicită o intruziune fără precedent în deciziile militare şi suveranitatea tribunalelor din străinătate, avertizînd şi asupra posibilelor consecinţe ale unei astfel de decizii. Mai multe grupuri pentru apărarea libertăţilor civile şi-au anunţat sprijinul pentru cei doi, afirmînd că poziţia Guvernului riscă să submineze drepturile garantate de Curtea Supremă pentru cetăţenii americani aflaţi în custodia armatei.



12