Ca şi în cazul tragediei din Apuseni, realitatea bate absurdul, iar întrebările sunt mult mai numeroase decât răspunsurile. Aşadar, acelaşi scenariu pe care nimeni nu şi l-ar fi dorit vreodată a avut ca spaţiu de desfăşurare lacul Siutghiol, care se află în staţiunea Mamaia. Deci, nu pe munte, la o altitudine greu de accesat, nu în plină iarnă, nu în condiţii atmosferice vitrege. Nu! Ci în lacul Siutghiol, la aproximativ 300 de metri de mal, în mijlocul civilizaţiei, în prezenţa mai multor martori şi, în cele din urmă, şi a autorităţilor. Cum a fost posibil ca patru oameni să moară cuprinşi încet-încet de apa ucigător de rece, sub ochii constănţenilor îngroziţi, în siajul neputinţei autorităţilor salvatoare? Ce n-a funcţionat, din nou, în modul de a opera al autorităţilor? Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele întrebări pe care le vom adresa de-a lungul acestui material în speranţa că le va auzi cineva. De preferat ar fi ca tocmai cel care răspunde de această tragedie să dea şi lămuririle necesare, deşi nici la această oră nu ştim cine anume se face răspunzător de moartea a patru oameni şi de bâlbâielile de la faţa locului. Dar să o luăm cu începutul. Vom încerca să structurăm aceste atât de multe întrebări şi inadvertenţe pentru a avea un tablou cât mai clar al tragediei.

Cum a fost posibil ca patru oameni să moară la câteva sute de metri de mal, sub privirile îngrozite ale constănţenilor care le auzeau ţipetele disperate? Apelul la 112 care anunța prăbușirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol a fost făcut la ora 16.05, declara, luni seară, purtătorul de cuvânt al ISU Dobrogea, plt. Anca Chiriță. Potrivit acesteia, într-un sfert de oră a sosit la fața locului primul echipaj de salvare al ISU. Deci, asta ar însemna că. la 16.20, acesta se afla acolo. Acest timing a fost infirmat însă, luni după-amiază, de martori care spun că primele echipaje au ajuns la fața locului la ora 16.30 şi că prima victimă a fost găsită la ora 16.45. Tot la capitolul inadvertenţe intră şi declaraţia reprezentanţilor MAI care spuneau luni seara că prăbușirea elicopterului în lacul Siutghiol a fost semnalată în jurul orei 16.20, prin sistemul 112. Pe de altă parte, această poziţie este susţinută şi de reprezentanții AIMK, care au declarat: ”La ora 16.07, elicopterul a decolat în condiții normale, condițiile meteo fiind favorabile”. Romatsa are o altă variantă: 16.16 ar fi fost, la ei, ora prăbuşirii.

În concluzie, nu ştim nici măcar ora exactă a apelului, a sosirii primului echipaj şi a începerii intervenţiei. Ce ştim: concret, cele 10 minute de inadvertenţă au însemnat moartea celor patru oameni!

De asemenea, potrivit martorilor, maşinile ISU au greşit iniţial locul unde trebuiau să ajungă, astfel că, în loc de zona Butoaie, au ajuns la Cazino. STS să fi lovit din nou, ca şi în cazul tragediei din Apuseni sau cel al triangulaţiilor aberante din iarna trecută, când trimitea jandarmii să caute doi înzăpeziţi în largul mării? Nu ştim, deoarece reprezentanţi ai STS au declarat că nu pot da informaţii, abilitaţi fiind cei de la ISU Dobrogea, care, la rândul lor, au declarat că abilitaţii cu informaţiile sunt cei de la MAI. Şi gata!

În cele din urmă, prima echipă de salvare ajunge pe malul lacului. În stil pur românesc, cei de la ISU - şi aici avem mai multe variante, potrivit martorilor oculari - au început să umfle barca pe care au lansat-o la apă, unde au realizat că nu le funcţionează motorul. Au înşfăcat vâslele din dotare (slavă Domnului că vâslele nu se pot strica!) şi, încet, încet, s-au îndreptat spre locul tragediei. În acelaşi timp, din partea stângă a lacului, a plecat spre epavă o barcă cu pescari, ce a ajuns puţin înaintea specialiştilor salvatori. Acest mic detaliu scoate în evidenţă absurditatea situaţiei şi desigur, din păcate, consecinţele ei teribile. La fel de penibilă mi se pare şi explicaţia secretarului de stat în MAI, Raed Arafat, şi aceasta este o părere asumată personal, că nu era nevoie de motor ca să nu fie puse în pericol victimele. În teorie sună bine. În practică, suntem convinşi că motorul putea fi utilizat pentru ca barca să se apropie cât mai repede de locul prăbuşirii, fiind însă oprit la o distanţă sigură pentru victime, mai ales când este vorba despre parcurgerea a 500 de metri!!!

Acesta a fost începutul. Deoarece timpul părea că a prins aripi şi trecea extrem de repede, salvatorii au fost luaţi prin surprindere de... căderea nopţii. Altfel nu putem explica de ce bărcile de intervenţie nu aveau reflectoare sau orice alt tip de proiectoare... Drept urmare, cameramanii adunaţi la faţa locului au fost urcaţi de-a valma într-o barcă şi transportaţi la locul prăbuşirii pentru a asigura lumina atât de necesară căutărilor. Soluţia nu a fost una rea, ci, ca tot românul, şi salvatorii noştri au inventat o soluţie de avarie. Problema este că, în cadrul unei asemenea operaţiuni, totul ar fi trebuit să fie prevăzut şi să funcţioneze impecabil. Altminteri mor oameni, ceea ce s-a şi întâmplat.

"Ajutor! Nu mai rezist! Ajutor!"

Martorii aflaţi la faţa locului au asistat sideraţi la toate aceste manevre şi bâlbâieli, printre ei aflându-se şi oamenii care i-au auzit pe cei patru strigând după ajutor. „Erau în viaţă, i-am auzit strigând şi le-am şi răspuns, ca să-i încurajez. Nu am crezut că vor muri atât de aproape de mal”, este declaraţia cutremurătoare a unuia dintre martori. Prin bunăvoinţa colegilor de la Digi 24, care au primit ieri o filmare devastatoare de la unul dintre constănţenii aflaţi pe mal în chiar momentul producerii prăbuşirii, în ediţia online a cotidianului nostru puteţi urmări cumplitul film, imaginile având ca fundal sonor strigătele aproape inumane ale celor care-şi simţeau sfârşitul aproape. Vă avertizăm că imaginile şi sunetele vă pot afecta emoţional!

Mai multe detalii dramatice apar odată cu vizionarea acestui film. Potrivit lui Raed Arafat, "unul dintre ei (cei doi bărbaţi - n.r.) avea fractură de mandibulă", iar "pilotul avea leziuni grave". Cu atât mai mult, ne permitem să comentăm, impresionează dramatismul situaţiei. Cu răni grave, îngheţaţi deja, oamenii au reuşit, cu ultimele puteri, să ceară ajutor şi să se facă auziţi până la mal. Degeaba însă…

Cine este de vină pentru cele întâmplate?

Nici până la această oră nu am reuşit să aflăm cine este răspunzător pentru cele întâmplate. De ce elicopterul IAR 330 Puma al Forţelor Navale, aflat la Tuzla, nu a fost chemat să participe la cercetări şi de ce s-a aşteptat până când vicepremierul Gabriel Oprea a dat ordin să vină un elicopter similar de la Bucureşti şi un altul de la Feteşti? De ce nu au fost chemaţi, imediat, cei care se ocupă în special cu salvarea vieţilor pe mare, Agenția Română de Salvare a Vieții Omeneşti pe Mare (ARSVOM)? Aici facem o mică paranteză şi amintim de aroganţa autorităţilor care au intervenit atât de tardiv în tragedia din Apuseni deoarece nu au vrut să dea indicaţiile privind locul prăbuşirii “civililor” de la Salvamont. Cel puţin la prima vedere aşa arată şi situaţia de la Constanţa, unde ARSVOM nu a fost anunţată, din păcate pentru cei patru morţi. Culmea, reprezentanții Agenţiei spun că, dacă ar fi fost anunțați, ar fi putut ajunge la locul tragediei în cel mult zece minute, pentru că aveau o șalupă pe lacul Siutghiol, în apropierea locului tragediei. Iulian Crețu, director în cadrul ARSVOM, a declarat ieri, pentru Mediafax, că a aflat despre accidentul aviatic de la televizor. “Nu am fost alarmați. Am văzut întâi pe televiziuni, m-am autosesizat şi am trimis în zonă echipajul cu șalupa Jupiter de pe lacul Siutghiol și cu trei scafandri. (...) Am intervenit benevol”, a spus Iulian Crețu.

INCREDIBIL, DAR ADEVĂRAT! Potrivit directorului ARSVOM, Agenţia nu a fost anunțată prin 112 despre producerea accidentului deoarece alerta este dată numai la intervențiile pe mare!!! ”Suntem arondați la serviciul de urgență 112, dar pe parte maritimă, prin Centrul Maritim de Coordonare. Dacă 112 ne-ar fi anunțat pe noi, în 5, maximum 10 minute, eram în zonă. Dar noi nu am fost anunțați. Nimeni nu și-a imaginat că noi, fiind agenție de salvare pe mare, avem o șalupă și pe lac. (...) De unde se afla șalupa, puteam ajunge în maximum 10 minute în zonă”, a mai spus Iulian Crețu, precizând că imediat după ce a aflat despre accident a sunat la Căpitănia Mamaia, dar nu i-a răspuns nimeni.

Desigur că şi această problemă ar fi putut fi evitată cu ajutorul unui responsabil al coordonării acţiunilor căruia să-i fi venit idea să pună pe cineva să dea un telefon...

DEMISII LA CONSTANŢA Din cele scrise până acum se desprinde o singură concluzie: responsabilul pentru moartea în chinuri a patru oameni este coordonatorul acţiunilor, care, potrivit MAI, poate fi identificat în persoana vicepremierului Gabriel Oprea, din dispoziția căruia a fost activat Centrul Operativ din Guvern, pentru coordonarea intervenției la fața locului. Pentru că am remarcat numeroase similitudini cu tragedia din Apuseni, din păcate, nu putem să nu ne întrebăm dacă şi Gabriel Oprea va face gestul pe care l-a făcut ministrul, pe atunci, Radu Stroe, care, la trei zile după eşecul din Apuseni, a considerat că este mai bine să-şi dea demisia. Până una-alta, gesturile de acest gen au fost impuse şefului ISU "Dobrogea" şi prefectului Constanţei. Şi dacă operaţiunile au decurs conform planului, aşa cum au declarat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, şi Raed Arafat în mai multe rânduri, nu putem să nu ne întrebăm de ce cad capete la Constanţa. Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a luat ieri decizia demiterii din funcție a șefului ISU "Dobrogea", colonelul Viorel Jianu, ca urmare a problemelor legate de intervenția la accidentul aviatic petrecut în stațiunea Mamaia. De asemenea, Oprea a solicitat premierului Victor Ponta schimbarea din funcție a prefectului județului Constanța, Radu Volcinschi. Anunţul a fost făcut de acelaşi purtător de cuvânt al MAI, ieri, într-o conferinţă de presă. Contactat telefonic, colonelul Jianu a declarat pentru cotidianul "Telegraf": "Nu am aflat nimic despre această decizie. Nu am fost informat".

FĂRĂ VESTE DE SALVARE O altă mare întrebare la care nu am găsit răspuns este: de ce cele patru victime nu purtau veste de salvare, aşa cum cere protocolul? „Prima greșeală este faptul că echipajul nu a avut veste de salvare! Ei au făcut un traseu Constanța - Tulcea, care este deasupra zonei lacustre, deci erau obligați să aibă veste de salvare. Elicopterul trebuia dotat cu aceste veste, cu baterie, care te țin la suprafață timp de 12 ore. A doua greșeală este faptul că nu s-a cerut intervenția ARSVOM. Șalupa Jupiter se afla pe lac, la cinci minute distanță de locul faptei, și putea interveni imediat, iar acei oameni puteau fi salvați“, a declarat Dorel Onaca, fost președinte al ARSVOM în perioada 2008-2010, unul dintre specialiştii Constanţei în salvarea de vieţi omeneşti pe mare.

O ALTĂ IPOTEZĂ: POSIBILĂ EROARE DE PILOTAJ? „Este greu să ne închipuim că a fost o eroare de pilotaj, în condițiile în care aparatul Eurocopter EC 135 TD era nou și nu era uzat deloc în misiuni. Despre manevrele piloților nu îmi pot da cu părerea și nu pot să presupun dacă pilotul a făcut o manevră greșită sau nu. Nu este posibil ca toată lumea să își dea cu părerea și să discute despre orice altceva decât cum să se intervină cât mai repede și mai util! Asta este esențial: intervenția în timp util pentru salvarea oamenilor! Prostia la noi se perpetuează. Interesant este că aparatul a fost achiziționat de CJC pentru alt tip de misiuni decât cele la care îl folosea SMURD“, a declarat Adrian Vasilache, directorul Regional Air Services. „În legătură cu toate echipamentele de salvare care i-ar fi putut ajuta pe pasageri, depinde de standardul pe care operatorul îl declară în manualul operațional. Respectiv, aici depinde de SMURD, ce a considerat că este nevoie sau nu și cât de mare era riscul ca ei să aterizeze în apă”, a mai declarat el. În ce priveşte flotoarele şi marea întrebare „de ce acestea lipseau”, tot şeful Regional Air Services ne lămureşte: „În legătură cu flotoarele, acestea sunt din două părți, fixe și mobile. Greutatea este esențială în stăpânirea elicopterului atunci când decolează. Având greutate, din dorința de a ușura elicopterul de aproximativ 60 de kilogramne, probabil au considerat că mai bine iau un om decât acele flotoare. E la latitudinea și dispoziția operatorului (SMURD - n.r.) dacă consideră că le pot fi de folos la anumite misiuni“.

RECUPERAREA EPAVEI Timp de aproape opt ore, pompierii din cadrul ISU „Dobrogea”, scafandrii, Poliția de Frontieră și reprezentanții ARSVOM Constanța au muncit la scoaterea epavei elicopterului din lac. În jurul orei 14.30, rămășițele aparatului de zbor SMURD au fost ridicate la suprafață cu ajutorul unor balize, apoi au fost tractate pe o distanță de câțiva kilometri, până la pontonul CERONAV, de șalupa Jupiter aparținând ARSVOM Constanța. În urma unui efort comun al tuturor persoanelor implicate în acțiunea de recuperare a elicopterului, bucățile care au mai rămas din el, respectiv corpul și carlinga, au fost aduse pe uscat, de unde au fost preluate de anchetatori pentru expertizare. Numeroase alte resturi ale elicopterului, între care și coada aparatului de zbor, fuseseră scoase la suprafață încă de luni noapte, în timpul operațiunilor de căutare şi salvare. Jandarmii constănțeni au asigurat paza și ordinea în zonă pentru ca operațiunea să se desfășoare fără incidente.

”Elicopterul CJC, pregătit și echipat pentru zboruri în orice condiții”

Tragedia de pe lacul Siutghiol l-a impresionat pe președintele CJC, Nicușor Constantinescu, care le-a transmis condoleanțe familiilor celor patru victime. Pe de altă parte, Constantinescu a punctat: ”Acest elicopter SMURD a fost achiziționat, la propunerea mea, de CJC, prin programul transfrontalier România - Bulgaria 2007 - 2013 - 2015 pentru salvarea vieților cetățenilor români din județul Constanța, respectiv ale bulgarilor din Dobrici. Elicopterul avea o destinație specială, dar aceasta a fost schimbată, în noiembrie anul acesta, cât timp am fost eu în Statele Unite. Contractul de finanțare nu putea fi schimbat decât cu aprobarea Guvernului și a UE, pentru că, altfel, se numește deturnare de fonduri. Cel care a schimbat destinația este Raed Arafat atunci când l-a preluat”, a afirmat el. Președintele CJC a adăugat că a refuzat să predea acest elicopter structurilor MAI fără să-și asume cineva responsabilitatea schimbării destinației. ”Când mi-a cerut Arafat să îi schimb destinația pe semnătura și răspunderea mea, eu nu am fost de acord. I-am spus că, dacă vrea, să semneze el și să îl ia pe proprie răspundere. Nu sunt nebun să plătesc mentenanță, piloți și multe altele din puținii bani ai CJC”, a spus Constantinescu. El a adăugat că destinația elicopterului CJC este diferită de cea SMURD: ”Nu transporta numai răniți, ci și persoane aflate în situații dificile, gravide și copii izolați”. În replica acuzațiilor lui Constantinescu, Raed Arafat a spus că destinaţia elicopterului a fost şi a rămas una medicală. ”Acuzaţiile aduse de preşedintele CJC sunt nefondate. Destinaţia elicopterului nu putea fi schimbată, asta pentru că el a fost cumpărat cu fonduri europene. Singura modificare a fost trecerea lui de la un operator privat la aviaţia MAI”, a declarat Arafat.

”ELICOPTERUL A AVUT FLOTOARE” Președintele CJC a abordat și problema flotoarelor cu care a fost dotat elicoterul și care ar fi fost extrem de eficiente în accidentul de luni. ”Elicopterul a avut flotoare care îi permiteau să aterizeze pe apă, să plutească. Eu le-am comandat. Mai are flotoare acest elicopter? Vă spun eu: nu! Aparatul de zbor a avut două motoare. Dacă se oprea unul, funcționa celălalt. Elicopterul a avut trol, adică hamuri cu care pasagerii să poată fi scoși mai ușor din apă, şi dotări moderne care să permită navigarea și pe timp de zi, și noapte, pe orice vreme. Cum vă explicați faptul că, deși nu a bătut vântul, nu erau condiții nefavorabile de zbor, nu a existat nicio problemă meteorologică, s-a întâmplat această tragedie? Să-l întrebați pe Arafat unde sunt flotoarele. Eu pot să vă arăt procesul-verbal de recepție”, a subliniat Constantinescu.

O POSIBILĂ IPOTEZĂ O altă ipoteză vehiculată în spaţiul public este cea a unei probleme la alimentare sau a combustibilului. ”Elicopterul a fost alimentat în locurile de parcare disponibile aeronavelor de mari dimensiuni, deoarece nu a fost dată încă în folosință noua platformă destinată aeronavelor ușoare și medii”, a declarat purtătorul de cuvânt al AIMK, Elena Vîță. Aceasta nu a știut să spună ce combustibil a fost folosit în alimentarea elicopterului, însă a precizat că nu au fost probleme în timpul alimentării, deoarece s-au luat toate măsurile de siguranță, iar întreaga operațiune s-a desfășurat sub ochii angajaților. Combustibilul cu care a fost alimentată aeronava a fost furnizat de compania AIR BP. Aceasta este divizia de aviaţie specializată de British Petroleum, unul din cei mai mari furnizori din lume atât pentru carburanţi pentru aviaţie (kerosen şi benzină), cât şi pentru lubrifianţi. Reprezentanții AIR BP nu au vrut să dea nicio declarație presei.

„În această zi tristă, doresc să transmit condoleanțe celor patru familii care au suferit pierderea unor oameni importanți din viețile lor. Importanți pentru ei și importanți pentru noi, deoarece acești eroi necunoscuți și-au dedicat viața salvând zeci de oameni dintre noi. Pierderea de vieți omenești este un eveniment tragic și resimțim această pierdere cu atât mai mult atunci când ei sunt membri ai familiilor noastre, de aceea aș dori să asigur aceste familii îndurerate de tot suportul pe care noi îl putem oferi și să le asigur că dreptatea, în acest caz, va fi făcută. Pe această cale, aș vrea să mulțumesc acestui echipaj pentru serviciul depus în slujba salvării vieților omenești, cât și tuturor echipajelor active. Dumnezeu să-i aibă în pază!” - Mircea Dobre, deputat PSD de Constanţa.