Creditele în lei nu se vor scumpi pînă la sfîrşitul anului, deşi Banca Naţională a României a majorat dobînda pe care băncile comerciale o primesc pentru economiile păstrate la BNR. Analiştii spun că băncile vor creşte dobînda la creditele în lei abia peste patru-cinci luni. Între timp încearcă să-şi înmulţească clienţii profitînd de apropierea sărbătorilor de iarnă. Analiştii economici mai spun că, pentru a reduce inflaţia, BNR avea o singură soluţie: să crească dobînda de politică monetară. Scopul a fost descurajarea creditării şi, implicit a consumului. Analiştii spun însă că reacţia băncilor nu va fi imediată. ªi asta pentru că se apropie sărbătorile de iarnă, cea mai bună perioadă a anului pentru a atrage cît mai mulţi clienţi prin oferte promoţionale. De la începutul anului viitor însă, trebuie să ne aşteptăm la scumpirea creditelor în lei.

Potrivit analiştilor, dobînda la creditele în lei va creşte cu 0,25-0,5 puncte procentuale. ªi ar putea să nu se oprească aici. Dobînda de politică monetară a ajuns la 7,5%, după ce BNR a efectuat o majorare de 0,5% săptămâna trecută. Potrivit preşedintelui-director general la BRD-Groupe Societe Generale, Patrick Gelin, “decizia Băncii Naţionale a României de majorare a dobînzii cheie nu a fost o surpriză. El consideră că majorarea de dobîndă nu se va simţi într-o măsură foarte mare în costul creditelor datorită competiţiei de pe piaţă. Va afecta puţin creditele, însă va fi simţită în mai mare măsură pe partea de depozite. Va trebui să plătim clienţilor dobînzi mai mari decît înainte\". El este de părere că banca centrală îşi va atinge totuşi scopul de descurajare a consumului. \"Rata de creştere a consumului scade comparativ cu anul trecut. Pozţia BNR este justificată, însă există încă multe nevoi nesatisfăcute şi din acest motiv, consumul va continua să crească, dar într-un ritm mai redus ca anul trecut. Deja s-a creat o tendinţă de diminuare a ratei de creştere a consumului\", a subliniat Gelin. Banca Naţională a României a majorat la mijlocul săptămînii trecute, dobînda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, pînă la 7,5%.

Cine pierde şi cine cîştigă?

Dar pînă la urmă, dincolo de aceste pronosticuri şi aprecieri, ce efecte va avea măsura luată de BNR. Cine cîştigă şi cine pierde de pe urma acesteia? Primul efect a fost anticipat chiar de guvernatorul Isărescu, care consideră că majorarea dobînzii va duce la aprecierea leului faţă de valutele străine. Acesta pare a fi, de altfel, cel mai important efect al majorării dobînzii şi care va avea, în acelaşi timp, cel mai mare impact asupra reducerii inflaţiei. Pînă la urmă, la fel ca marile bănci centrale, BNR a majorat dobînda pentru a reduce inflaţia. Numai că în ţările dezvoltate, creşterea dobînzii de politică monetară influenţează puternic şi dobînzile practicate de băncile comerciale, în sensul că se majorează costurile de finanţare, volumul creditelor acordate scade antrenînd reducerea consumului şi, în consecinţă, scăderea inflaţiei. La noi, dobînda băncii naţionale nu contează prea mult, întrucît băncile nu se împrumută cu preponderenţă de la BNR, ci de la băncile-mamă din străinătate. Mai mult, se împrumută în euro, dolari sau franci elveţieni, cu dobînzi mult mai mici, ceea ce le permite să acorde şi în România credite în valută cu jumătate mai ieftine decît cele în lei.

În consecinţă, cu toate restricţiile BNR, care “arestează” sub forma rezervelor minime obligatorii aproape jumătate (40%) din banii băncilor destinaţi creditelor în valută, acestea au explodat în ultimele luni, ceea ce înseamnă că politica de dobîndă a băncii centrale nu prea are efect. În acelaşi timp, BNR este obligată de normele europene să relaxeze piaţa creditării, ceea ce a şi început să facă, însă cu paşi cît mai mici, pentru a mai tempera volumul de creditare. De acum însă, peste 10 bănci importante au început să acorde credite relaxate, ceea ce înseamnă că mai multă lume va putea obţine credite mai mari, adică cererea va creşte tot mai mult. Legea economiei spune că cererea provoacă inflaţie, de unde avertismentele aproape disperate ale guvernatorului Isărescu din ultima perioadă, prin care spune că pîrghiile de politică monetară sînt aproape de capăt şi cere autorităţilor să-l ajute prin politicile fiscale: să nu mai scadă impozitele, să nu mai majoreze salariile şi să nu facă prea multe cheltuieli. O veste bună pentru autorităţi, dar mai puţin bună pentru cetăţenii de rînd, care vor fi nevoiţi, cel mai probabil de anul viitor, să plătească rate mai mari la bancă în urma majorării dobînzilor la lei, măsură pe care bancherii s-au grăbit să o anunţe imediat după decizia BNR.