Depistarea activă, singura metodă de detectare a cazurilor de sifilis

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Depistarea activă, singura metodă de detectare a cazurilor de sifilis

Social 10 Septembrie 2007 / 00:00 2371 accesări

Conform statisticilor realizate pe plan naţional, dar şi internaţional, incidenţa bolilor cu transmitere sexuală în România este destul de ridicată. Medicii spun că, în momentul de faţă, în ţara noastră, dintre toate infecţiile cu transmitere sexuală, cea mai răspîndită este sifilisul. Toate cazurile de sifilis, dar şi cele de gonoree şi HIV trebuie raportate la Ministerul Sănătăţii pentru a exista o evidenţă a bolnavilor. “Incidenţa sifilisului poate fi considerată indicator pentru tendinţa evolutivă a acestei categorii de afecţiuni. Conform datelor Ministerului Sănătăţii, incidenţa sifilisului s-a dublat în anul 2000 - 45,17 cazuri la suta de mii de locuitori, faţă de 19,8 cazuri la suta de mii de locuitori, în 1989. Tendinţa ascendentă s-a menţinut pînă în prezent. În judeţul Constanţa, fenomenul s-a prefigurat încă din 1982 şi a fost, timp de două decenii, în plină desfăşurare, reprezentînd o importantă problemă de sănătate publică”, a declarat şeful Clinicii de Dermato-Venerice, prof. univ. dr. Gheorghe Nicola. Medicii spun că în judeţul nostru cele mai multe cazuri de sifilis au fost înregistrate în anul 2001, cînd au fost depistate 139,77 de cazuri la suta de mii de locuitori. “În 2002, s-au înregistrat 923 de bolnavi de sifilis, în 2003, 674, în 2004 am consultat 662 de pacienţi. În 2005, 570 de bolnavi cu sifilis au ajuns la noi, iar în 2006, 443”, a declarat dr. Gheorghe Nicola. Medicii atrag atenţia asupra faptului că există numeroase femei gravide care sînt bolnave de sifilis. Cifrele indică faptul că, spre deosebire de anul 2001, cînd s-au înregistrat 154 de cazuri de sifilis la femei însărcinate, în anul 2006, doar 82 au fost diagnosticate cu această boală. “Cea mai gravă problemă pe care o ridică această boală este reprezentată de posibilitatea transmiterii transplacentare de la mama bolnavă la făt, determinînd apariţia cazurilor de sifilis congenital. De aceea, de două ori în timpul sarcinii, gravidele sînt examinate clinic şi serologic pentru a depista sifilisul, şi încă o dată, la naştere. Datele ne îndreptăţesc să afirmăm că sifilisul reprezintă un flagel chiar acum, la începutul secolului al XXI-lea”, a declarat dr. Nicola. Medicii susţin că foarte importante sînt campanile de prevenire şi combatere a sifilisului, numai că acestea nu au prea mare ecou în rîndul oamenilor fără pregătire. De aceea, s-a recurs la depistarea activă, adică la includerea analizei de detectare a sifilisului în momentul în care o persoană se angajează. Principalele surse de răspîndire a sifilisului sînt prostituatele, care, de asemenea, se află în atenţia medicilor de la Clinica de Dermato-Venerice, care le controlează periodic şi celor bolnave le administrează tratamentul uneori chiar şi la domiciliu. În aceste situaţii, primele şase luni ale anului 2007 indică o scădere a cazurilor de sifilis, însă medicii spun că această patologie este încă o problemă de sănătate publică.

Sifilisul este o infecţie produsă de o bacterie - Treponema Pallidum - care se transmite prin sex neprotejat (oral, vaginal, anal), transfuzii de sînge infectat sau contactul cu o rană deschisă contagioasă. Chiar dacă simptomele dispar fără tratament, infecţia continuă să evolueze, putînd afecta pielea, vasele de sînge, inima şi sistemul nervos. Netratat, sifilisul evoluează în trei faze. În timpul primei faze, după o perioadă de incubaţie de 21 de zile (3-90 de zile), la locul de infectare apare şancrul primar, o rană nedureroasă, curată. La un interval de 1-4 săptămîni de la apariţia şancrului, prin testare, se poate determina dacă organismul este infectat. Această roşeaţă (şancru) dispare după 3-6 săptămîni fără tratament, dar infecţia rămîne în organism şi se poate transmite altor persoane. A doua fază începe după 6-12 săptămîni de la infectare. Uneori apar erupţii pe piele (de obicei pete roşiatice) pe organele genitale sau gură. Unii bolnavi pot avea dureri de cap, febră, dureri de stomac şi senzaţie de oboseală. Deseori, simptomele trec neobservate sau dispar fără tratament. Persoana infectată transmite infecţia. Chiar dacă nu au fost evidente simptomele din primele doua faze, în primii patru ani de la infectare, sifilisul poate fi transmis altor persoane. A treia fază apare după o perioadă cuprinsă între 2 şi 40 de ani. Atunci, pe lîngă piele, poate fi afectat tot corpul: oasele, ficatul, sistemul nervos inima, ochii.



12